Sectorul comerțului cu amănuntul din Germania se confruntă cu pierderi uriașe din cauza hoților din magazine, iar reprezentanții acestuia cer sprijin suplimentar în lupta împotriva acestui fenomen în creștere. Hoții devin tot mai îndrăzneți, iar grupările infracționale par să folosească tot mai des minori în activitățile lor, după cum avertizează o conducătoare de asociație: „Nu-ți poți imagina ce lucruri scot din magazine.”
Furturile au loc fără ezitare. La casele de marcat self-service din supermarketuri, o parte semnificativă a produselor nu este scanată deloc. Totodată, bandele bine organizate de hoți trec prin magazine, vizând în special bunurile scumpe, care pot fi vândute rapid pe internet.
Conform anchetatorilor, infractorii aleg în mod deliberat produse costisitoare și cantități mari, ceea ce duce la creșterea pagubelor, în ciuda faptului că statisticile oficiale arată o scădere a cazurilor raportate. În timp ce poliția se confruntă adesea cu suprasolicitare și frustrări, comercianții solicită reducerea barierelor legate de protecția datelor și o colaborare mai strânsă cu anchetatorii.
Datele Ministerului de Interne al Germaniei, consultate de Der Spiegel, arată că în anul precedent au fost înregistrate 43.910 cazuri de furt din magazine, ceea ce reprezintă o scădere de 6,7% față de anul anterior. Totuși, atât comercianții, cât și politicienii consideră că există o cifră neagră uriașă, multe furturi nefiind descoperite sau raportate.
Institutul de cercetare EHI Retail Institute din Köln estimează că mai puțin de 2% din furturile reale sunt raportate oficial.
Studiul EHI compară paguba medie a furturilor raportate cu pierderile constatate în inventar. Rezultatul arată că anual rămân neidentificate aproximativ 24 de milioane de furturi în magazine, fiecare în valoare medie de 117 euro. Aceasta înseamnă aproximativ 100.000 de furturi zilnice la nivel național.
Pentru a combate furturile, comercianții folosesc detectivi particulari, supraveghere video, inteligență artificială, securizarea produselor și, uneori, chiar portari la intrare. Totuși, aceste măsuri sunt costisitoare și nu descurajează infractorii mai mult decât interdicțiile de intrare. Cheltuielile pentru securitatea magazinelor sunt estimate la aproximativ 200 de milioane de euro anual.
Dintre cele 4,1 miliarde de euro pagube înregistrate în 2023, aproximativ 2,82 miliarde au fost cauzate de clienți, 910 milioane de angajați și 370 milioane de personalul firmelor de livrare și servicii, potrivit EHI.
Comerțul este alarmat de prezența grupărilor infracționale profesioniste, care își împart sarcinile în mod clar. EHI estimează că cel puțin un sfert din pagubele totale provin de la astfel de bande. Aceste grupuri folosesc strategii coordonate pentru a ocoli sistemele de securitate și a fura cantități mari de produse. Ministerul de Interne din Baden-Württemberg confirmă că aproape toate categoriile de bunuri de consum au dezvoltat un segment de lux, foarte căutat, iar prețurile în creștere contribuie la această tendință.
Potrivit poliției, unul din cinci suspecți este recidivist, mai mult de jumătate nu dețin cetățenie germană, iar peste 27% dintre aceștia erau minori anul trecut, față de peste 35% cu doi ani în urmă.
Hoții aleg produse mici, relativ scumpe, ușor de ascuns în haine sau genți. Printre cele mai frecvente sunt alcoolul, hainele de firmă, încălțămintea sport, electronicele și accesoriile, tutunul și cosmeticele.
Sabine Hagmann, Sabine Hagmann, directorul executiv al Asociației Comerciale din Baden-Württemberg, afirmă:
„Nu-ți poți imagina ce lucruri scot din magazine. Sunt hoți care au furat chiar aparate de cafea automate.”
Asociația comercială susține reducerea vârstei de răspundere penală, care în prezent este de 14 ani, pentru a împiedica bandele să folosească minori în activitățile lor. „Copiii dezvoltă astăzi o maturitate mai devreme”, argumentează Hagmann. De asemenea, poliția, procurorii și instanțele trebuie să fie mai bine dotate, iar restricțiile privind protecția datelor trebuie reevaluate. „Furtul nu trebuie să fie o infracțiune fără consecințe,” subliniază ea.
În schimb, Ministerul de Interne din Stuttgart consideră că nu este nevoie de pedepse mai dure.