Românii pariază miliarde: Pariurile, alcoolul și tutunul, prioritățile de consum; nu și consumul de carte

România cheltuie anual de aproape 17 ori mai mulți bani pe pariuri și jocuri de noroc decât pe cărți, într-un paradox economic și cultural care plasează țara pe ultimele locuri din Uniunea Europeană la capitolul lectură. 

Concret, românii cheltuiesc aproximativ 2,4 miliarde de euro anual pe pariuri și alte jocuri de noroc, în timp ce piața cărții abia atinge 140 de milioane de euro pe an. Raportul de 1 la 16 între aceste două tipuri de consum plasează România într-o zonă de dezechilibru profund, mai ales raportat la dimensiunea populației și la nivelul de dezvoltare economică atins după aderarea la Uniunea Europeană. Datele agregate din statistici Eurostat, analize financiare și rapoarte de piață arată o realitate dură: deși veniturile românilor au crescut spectaculos în ultimele două decenii, apetitul pentru lectură a rămas extrem de scăzut.

România are printre cei mai puțin cititori din Europa

Cele mai recente date Eurostat arată că 70,6% din populația României nu a citit nicio carte în ultimele 12 luni. Acest procent reprezintă al doilea cel mai slab rezultat din Europa, România fiind depășită negativ doar de Albania, stat care nu este membru UE.

China a autorizat primele automobile autonome de nivel 3

12:48

După Buffett: portretul liderului care preia unul dintre cele mai mari imperii financiare din lume

11:57

„Noi, românii, suntem, din nefericire, cei mai puțin citiți din Uniunea Europeană, iar această situație persistă de ani sau chiar decenii”, avertizează analistul Radu Limpede. Mai mult, doar 3,1% dintre români citesc peste 10 cărți pe an, de șapte până la nouă ori mai puțin decât în Franța, Irlanda, Elveția sau țările nordice, unde lectura este un obicei constant.

Acest comportament de consum cultural are efecte directe asupra dimensiunii pieței editoriale, care rămâne una dintre cele mai mici din UE, în ciuda faptului că România este a șasea țară ca populație din Uniune.

O piață de carte mică, dar profitabilă

Analiza sectorului editorial, realizată pe baza datelor SmartReport – platformă dezvoltată de Bridge-2-Information – arată că, în pofida dimensiunii reduse, editarea de carte este un domeniu profitabil. Pentru activitățile corespunzătoare codurilor CAEN 5811 (editare cărți) și 5819 (alte activități de editare), cifra de afaceri agregată a atins 261 de milioane de euro în 2024.

Rata medie a profitului net este de 14,3%, iar capitalurile proprii reprezintă peste 44% din totalul activelor, indicatori care semnalează un sector sănătos din punct de vedere financiar. Dacă analiza se restrânge strict la editarea de cărți (CAEN 5811), cifra de afaceri este de 221 de milioane de euro, cu o rată a profitului net de aproape 13%.

Cine domină piața editorială din România

Liderul pieței este Bookzone, cu afaceri de aproximativ 19,6 milioane de euro, editură specializată în dezvoltare personală, ficțiune și non-ficțiune. Urmează Art Klett, cu 13 milioane de euro, axată pe manuale tipărite și digitale, și Grupul Editorial ART, cu aproape 13 milioane de euro, orientat spre literatură pentru copii și tineri.

Grupul Litera se situează imediat după aceste edituri, cu peste 12 milioane de euro cifră de afaceri. Practic, cumulând rezultatele Art Klett și Grupul Editorial ART, grupul ART poate fi considerat liderul real al pieței.

Editurile consacrate de literatură pentru adulți, precum Polirom și Humanitas, se regăsesc abia în a doua parte a clasamentului, cu afaceri semnificativ mai mici, semn al orientării pieței către zona educațională și de carte pentru copii.

Bucureștiul concentrează trei sferturi din industrie

Distribuția geografică a sectorului editorial este puternic dezechilibrată. Bucureștiul concentrează aproximativ 74% din cifra de afaceri totală, fiind urmat la mare distanță de Iași, Argeș și Cluj. Această concentrare reflectă atât centralizarea economică, cât și accesul inegal la infrastructura culturală și educațională.

În ultimii șase ani, piața cărții a crescut cu 69%, cu o rată medie anuală de peste 9%. Profitul a avansat chiar mai rapid, cu 83%, iar numărul de firme active a crescut ușor. Cu toate acestea, baza de pornire rămâne extrem de joasă comparativ cu restul Uniunii Europene.

Pariuri, alcool și tutun sunt prioritățile de consum ale românilor

Contrastul este cu atât mai puternic cu cât alte segmente de consum atrag sume uriașe. Pe lângă cele 2,4 miliarde de euro cheltuite anual pe pariuri, românii alocă 4–5 miliarde de euro pentru țigări, aproximativ 3 miliarde de euro pentru bere și încă un miliard pentru băuturi spirtoase. Întregul sector cultural și recreativ abia ajunge la 1,8 miliarde de euro anual.

În același timp, educația privată, inclusiv cursurile de formare continuă, însumează doar aproximativ un miliard de euro, într-o economie în care veniturile gospodăriilor au crescut cu 134% între 2004 și 2024, cea mai mare creștere din UE.