Oficialii Băncii Centrale Europeane (BCE) au avertizat miniștrii de Finanțe ai Uniunii Europene că o relaxare a regulilor pentru emitenții de stablecoinuri ar putea afecta capacitatea băncilor comerciale de a finanța economia și ar complica mecanismul de transmitere a dobânzilor în zona euro.
Discuțiile au avut loc în cadrul unei reuniuni informale organizate la Nicosia, după ce think tank-ul Bruegel a propus o abordare mai flexibilă pentru dezvoltarea unei piețe europene de stablecoin-uri capabile să concureze dominația dolarului în economia digitală.
Printre măsurile analizate s-au numărat relaxarea cerințelor de lichiditate pentru emitenții de stablecoinuri și chiar posibilitatea ca aceștia să poată accesa finanțare de la BCE. Ideea a fost însă respinsă rapid de Christine Lagarde și de mai mulți oficiali ai băncilor centrale europene, care avertizează că transferul masiv al lichidității din depozitele bancare către tokenuri digitale stabile ar putea destabiliza finanțarea sistemului bancar european.
Când utilizatorii cumpără stablecoinuri, fondurile ies din conturile bancare tradiționale și sunt mutate în rezervele deținute de emitenții tokenurilor. Pentru BCE, acest proces riscă să erodeze baza de depozite a băncilor comerciale — una dintre principalele surse de finanțare pentru creditarea economiei reale.
Europa trebuie să găsească o soluție: cum poate construi o infrastructură financiară digitală competitivă fără să submineze stabilitatea sistemului bancar tradițional. Economiștii Bruegel avertizează că reglementările europene excesiv de restrictive riscă să împingă inovația și capitalul în afara Uniunii Europene, accelerând ceea ce aceștia numesc „dolarizarea digitală” a economiei globale.
În prezent, piața stablecoinurilor este dominată covârșitor de tokenuri denominate în dolari americani, precum USDT sau USDC, utilizate masiv pentru plăți internaționale, transferuri rapide de capital și tranzacții din ecosistemul crypto.
Datele citate de Bruegel arată că piața globală a stablecoinurilor a crescut anul trecut cu aproximativ o treime, până la 300 de miliarde de dolari. Stablecoinurile denominate în euro reprezintă însă doar 0,3% din piața totală — un decalaj care alimentează îngrijorările privind pierderea influenței monetare europene în economia digitală.
Diferențele dintre abordarea europeană și cea americană devin tot mai evidente. În Uniunea Europeană, regulamentul MiCAR obligă emitenții de stablecoinuri să mențină o parte semnificativă a rezervelor în depozite bancare și active foarte lichide, într-o încercare de a limita riscurile sistemice.
În schimb, legislația americană GENIUS Act, adoptată în 2025, oferă un cadru mai flexibil pentru emitenți, într-o strategie prin care Washingtonul încearcă să consolideze rolul global al dolarului în infrastructura financiară digitală emergentă. Pentru BCE, miza nu este doar una tehnologică, ci monetară și geopolitică.
Christine Lagarde și-a exprimat deja scepticismul față de dezvoltarea agresivă a stablecoinurilor în euro și promovează în schimb conceptul de depozite bancare tokenizate — o variantă care ar păstra banii în sistemul bancar reglementat, dar ar utiliza infrastructura blockchain pentru plăți și transferuri rapide.
În paralel, miniștrii de Finanțe ai UE au confirmat că proiectul euro digital rămâne o prioritate strategică, BCE estimând lansarea acestuia în jurul anului 2029.
În esență, Europa încearcă să găsească un echilibru dificil între inovare financiară, suveranitate monetară și protejarea unui sistem bancar care continuă să joace un rol central în finanțarea economiei europene.