Consiliul Concurenței aplică cele mai mari sancțiuni din istoria sectorului bancar. Ce spun băncile și BNR

Sistemul bancar din România se confruntă cu una dintre cele mai dure sancțiuni aplicate vreodată de autoritățile de concurență. Consiliul Concurenței a anunțat amendarea a zece instituții bancare cu suma totală de 3,73 miliarde de lei, în urma unei investigații care a vizat modul de stabilire a indicelui ROBOR.

BRD a reacționat public și contestă ferm concluziile autorității.

BRD, care a primit o amendă de peste 412 milioane de lei, susține că decizia este nejustificată și că va utiliza toate instrumentele legale pentru a o combate în instanță. Reprezentanții băncii afirmă că analiza motivelor care au stat la baza sancțiunii va fi urmată de inițierea procedurilor judiciare necesare pentru anularea acesteia.

Potrivit poziției oficiale a BRD, banca și-a desfășurat activitatea în conformitate cu legislația și regulamentele aplicabile în ceea ce privește mecanismul de calcul al ROBOR. Instituția consideră că respectarea strictă a normelor nu ar fi trebuit să conducă la aplicarea unei sancțiuni de asemenea amploare.

Bursa de Valori București sfidează recesiunea și atinge maxime istorice. Este începutul unei bule sau un nou ciclu de creștere?

08:53

Revoluție în inteligența artificială: modelele ieftine și eficiente schimbă regulile jocului

14:06

Reacția vine într-un moment sensibil pentru sectorul bancar, după ce autoritatea de concurență a concluzionat că mai multe bănci și-ar fi coordonat comportamentul în cadrul procedurii de stabilire a indicelui utilizat ca referință pentru numeroase credite acordate populației și companiilor.

BRD: „Impactul reputațional afectează întregul sistem bancar”

Dincolo de contestarea acuzațiilor, BRD atrage atenția asupra efectelor pe care această decizie le poate avea asupra percepției publice. Reprezentanții băncii avertizează că amploarea scandalului riscă să afecteze încrederea în întregul sistem financiar românesc.

Instituția subliniază că stabilitatea sectorului bancar este esențială pentru finanțarea economiei și pentru susținerea investițiilor, iar asocierea tuturor băncilor cu practici anticoncurențiale poate produce efecte negative pe termen lung.

În comunicatul transmis după anunțul Consiliului Concurenței, BRD susține că a respectat „litera și spiritul” reglementărilor care guvernează modul de funcționare al ROBOR. Oficialii băncii consideră paradoxal faptul că o conduită pe care o descriu drept conformă cu normele în vigoare a fost interpretată ca încălcare a regulilor concurențiale.

Totodată, reprezentanții instituției financiare își exprimă încrederea că instanțele de judecată vor analiza în detaliu situația și vor stabili dacă există sau nu temei pentru sancțiunile aplicate.

Și UniCredit Bank contestă sancțiunea și vorbește despre o decizie „arbitrară”

BRD nu este singura instituție bancară care respinge concluziile Consiliului Concurenței. UniCredit Bank a transmis un mesaj extrem de critic la adresa autorității, anunțând că va contesta decizia în instanță.

Reprezentanții băncii au declarat că resping categoric concluziile investigației și consideră că sancțiunea nu are o bază solidă. Potrivit poziției oficiale, argumentele tehnice și juridice prezentate pe parcursul procedurii nu ar fi fost analizate în mod real înainte de adoptarea deciziei finale.

„Poziția noastră este fără echivoc: decizia Consiliului Concurenței este injustă, nefundamentată și o respingem ferm”, au transmis reprezentanții UniCredit Bank.

Banca susține că modul în care a fost gestionată investigația ridică semne de întrebare și califică măsura adoptată de autoritate drept un act administrativ cu caracter arbitrar. În același timp, oficialii UniCredit afirmă că vor prezenta în instanță aceleași argumente și dovezi pe care le-au invocat și în timpul audierilor.

Instituția financiară și-a exprimat încrederea că judecătorii vor analiza imparțial dosarul și vor clarifica toate aspectele contestate. Totodată, reprezentanții băncii susțin că procesul este necesar și pentru repararea prejudiciului de imagine produs în urma acuzațiilor formulate în cadrul investigației.

Potrivit autorității, băncile sancționate au încălcat legislația concurenței și prevederile Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de fixing a ROBOR, indice care influențează costurile creditelor pentru numeroși clienți din România.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a precizat că investigația nu a analizat politicile generale ale sectorului bancar și nici mecanismele de reglementare, ci exclusiv comportamentul instituțiilor financiare în timpul procesului de stabilire a ROBOR.

„Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată pe constatarea încălcării regulilor de concurență”, a transmis șeful autorității.

Banca Transilvania primește cea mai mare amendă

Cea mai mare sancțiune financiară a fost aplicată Băncii Transilvania, care va trebui să achite 875,74 milioane de lei. În plus, banca a primit încă o amendă de 85,03 milioane de lei pentru faptele atribuite OTP Bank România, instituție absorbită între timp.

Pe lista sancțiunilor urmează:

Banca Comercială Română – 577,36 milioane lei;
Raiffeisen Bank România – 442,49 milioane lei;
UniCredit Bank – 431,03 milioane lei;
BRD Groupe Société Générale – 412,47 milioane lei;
ING Bank România – 405,91 milioane lei;
CEC Bank – 332,98 milioane lei;
Exim Banca Românească – 96,49 milioane lei;
Libra Internet Bank – 45,86 milioane lei;
Intesa Sanpaolo România – 28,1 milioane lei.

Valoarea totală a amenzilor depășește pragul de 3,7 miliarde de lei, ceea ce transformă această decizie într-una dintre cele mai importante intervenții ale autorității de concurență din ultimii ani.

Cum ar fi influențat băncile nivelul ROBOR

Concluziile investigației arată că instituțiile financiare participante la procedura de fixing și-ar fi coordonat comportamentul prin schimburi de informații considerate confidențiale și strategice.

Potrivit Consiliului Concurenței, în loc să transmită independent cotațiile care stau la baza calculului ROBOR, unele bănci și-ar fi ajustat pozițiile în funcție de informațiile primite despre intențiile concurenților.

Autoritatea susține că independența cotațiilor este esențială mai ales pentru maturitățile de trei, șase și 12 luni, unde numărul tranzacțiilor efective este redus și nu poate constitui singur un reper relevant pentru piață.

În acest context, orice influență asupra ROBOR poate avea efecte directe asupra costurilor suportate de debitori. Un indice mai ridicat înseamnă dobânzi mai mari pentru numeroase credite acordate înainte de introducerea IRCC și pentru împrumuturile contractate de companii sau instituții publice.

„Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Problema apare în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale”, a explicat Bogdan Chirițoiu.

Reacția lui Mugur Isărescu și întrebările ridicate de anchetă

Investigația a generat controverse încă din faza preliminară. Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a comentat anterior raportul întocmit de Consiliul Concurenței, document care însuma aproximativ 800 de pagini, incluzând anexele.

Șeful BNR a atras atenția că ROBOR reprezintă un indicator al pieței monetare interbancare și că evoluția sa este influențată de mai mulți factori, inclusiv de politica monetară a băncii centrale.

Isărescu a pus sub semnul întrebării unele dintre concluziile referitoare la presupusa coordonare a băncilor, argumentând că indicele a înregistrat și perioade de scădere semnificativă.

Guvernatorul a remarcat că ROBOR s-a redus cu aproximativ două puncte procentuale într-o perioadă relativ scurtă și a ridicat întrebarea dacă aceeași presupusă înțelegere între bănci ar putea explica și această evoluție descendentă.

Ce urmează după decizia autorității

Investigația a fost lansată la finalul anului 2022 și a parcurs toate etapele prevăzute de legislația națională și europeană, inclusiv consultarea Comisiei Europene.

Băncile sancționate vor avea la dispoziție 60 de zile de la primirea motivării deciziei pentru a prezenta planuri de măsuri menite să elimine practicile considerate anticoncurențiale. Aceste planuri vor fi analizate și aprobate de Consiliul Concurenței.

Amenzile reprezintă venituri la bugetul de stat și vor fi puse în executare de Agenția Națională de Administrare Fiscală. În același timp, instituțiile financiare au dreptul să conteste decizia în instanță, la Curtea de Apel, în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării.