Rusia va construi o rețea de sateliți care să concureze cu Starlink

Rusia va construi o rețea de sateliți pentru a concura cu Starlink. Află mai multe despre această inițiativă ambițioasă.

Proiectul, prezentat de autoritățile de la Moscova, vizează consolidarea independenței tehnologice și extinderea accesului la internet prin conexiuni orbitale de mare viteză.

Rusia își propune să rivalizeze cu Starlink printr-o rețea de sateliți proprie

Cum va arăta și unde va fi construit „stadionul din cer” de un miliard $. Arabia Saudită accelerează lucrările

20:30

Trump i-a chemat pe liderii fostelor republici sovietice din Asia Centrală ca să discute despre metalele rare

19:45

Rusia pregătește lansarea unui competitor pentru rețeaua de internet prin satelit Starlink, dezvoltată de compania SpaceX. Informația a fost confirmată de Dmitri Bakanov, noul șef al agenției spațiale Roscosmos, potrivit Reuters.

Starlink este bazată pe o constelație de sateliți aflați pe orbita joasă a Pământului. Rețeaua lui Elon Musk s-a transformat într-un sistem esențial de comunicații, mai ales în zone izolate și în context militar.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, terminalele sale au devenit infrastructura principală pentru legăturile armatei ucrainene. În acest fel a fost permisă coordonarea atacurilor cu drone și menținerea contactului între unități, chiar și în regiunile unde rețelele clasice au fost distruse.

Proiectul „Sfera”, replica Moscovei la Starlink

Ideea construirii unui serviciu propriu de internet prin satelit nu este nouă pentru Moscova. Încă din 2018, Vladimir Putin anunța programul „Sfera”, conceput pentru a furniza servicii de comunicații și internet la nivel mondial. În mod evident, cu prioritate pentru teritoriul Federației Ruse, notează Defense Mirror.

În 2023, Putin a ordonat Roscosmos și Agenției pentru Inițiative Strategice (ASI) să vină până la finalul acelui an cu propuneri pentru o rețea de sateliți care să concureze cu Starlink și SpaceX.

Strategia actuală face parte dintr-un amplu plan spațial, estimat la 4,4 trilioane de ruble. Acesta prevede plasarea pe orbită a peste 900 de sateliți până în 2035. Proiectul este dezvoltat de compania aerospațială rusă Bureau 1440, care dezvoltă un sistem de sateliți pe orbită joasă a Pământului pentru livrarea globală de date în bandă largă. Au început deja lansările pilot, iar primele servicii comerciale sunt prognozate pentru 2027.

Răspuns la un risc strategic

Decizia Roscosmos vine într-un moment în care rolul rețelelor private de comunicații, precum Starlink, a devenit evident pe scena geopolitică. Moscova a criticat în repetate rânduri utilizarea terminalelor Starlink de către forțele ucrainene, care le-ar fi procurat prin intermediul unor state terțe.

Actualul director al Roscosmos, Dmitri Bakanov, provine din zona comunicațiilor prin satelit. El a condus anterior compania Gonets, care administrează o rețea rusească de sateliți de dimensiuni reduse, destinată în principal utilizărilor guvernamentale.

Prin implementarea propriului sistem, Rusia urmărește să câștige independență tehnologică și să reducă dependența de o rețea aflată sub controlul unei companii americane. Specialiștii consideră că această mișcare are ca obiectiv consolidarea controlului asupra comunicațiilor – un element fundamental în strategiile militare moderne.

Satelitul Uniunii Sovietice a fost primul care a orbitat Pământul

Uniunea Sovietică a fost prima care a plasat un satelit pe orbita Pământului. Lansarea Sputnik 1, în 1957, a marcat începutul erei spațiale și a provocat îngrijorare în Occident. Patru ani mai târziu, în 1961, cosmonautul Iuri Gagarin devenea primul om care zbura în spațiu.

După destrămarea URSS, în 1991, programul spațial rusesc a intrat într-o perioadă dificilă. A fost afectat de subfinanțare cronică, de corupție și un val de critici venite din partea noii generații de ingineri. Aceștia erau nemulțumiți de modul deficitar în care era condus acest sector.

Ambițiile Moscovei de a-și reafirma statutul de putere spațială au primit o lovitură dură în urmă cu doi ani. În august 2023, sonda fără echipaj Luna-25 s-a prăbușit pe suprafața Lunii în timpul unei tentative de aselenizare.