Prima pagină » Săptămâna de lucru de 4 zile creşte producţia, iar angajații sunt mai motivați

Săptămâna de lucru de 4 zile creşte producţia, iar angajații sunt mai motivați

Săptămâna de lucru de 4 zile creşte producţia, iar angajații sunt mai motivați
sursă foto: Antreprenor in Romania

O companie de software din Olanda demonstrează că săptămâna de lucru de 4 zile nu înseamnă profituri reduse. AFAS confirmă creșteri de productivitate, venituri mai mari și angajați mai motivați. Asta după ce a trecut definitiv la săptămâna de lucru de patru zile.

O firmă cu 700 de angajați închide birourile vinerea și își crește productivitatea

Compania olandeză de software AFAS, cu sediul în Leusden, a decis să transforme săptămâna de lucru de patru zile într-o regulă permanentă.

Decizia a venit după un an de testare intensă, perioada în care producția a crescut, iar angajații au devenit mai odihniți și mai motivați.

De la începutul anului, sediul AFAS își închide porțile în fiecare vineri. Cei peste 700 de angajați folosesc ziua liberă pentru activități personale, dezvoltare profesională sau timp petrecut alături de familie.

Programul este structurat astfel încât munca se desfășoară pe parcursul a patru zile mai concentrate, fără a reduce salariile sau beneficiile.

Compania subliniază că această schimbare a obligat echipele să își reorganizeze complet fluxurile de lucru. S-au eliminat sarcinile inutile, iar angajații și-au ajustat prioritățile. Potrivit AFAS, noul model a dus la mai multă energie, decizii clare și o eficiență crescută în toate departamentele.

Cum a devenit Olanda lider european în săptămâna de lucru de patru zile

Olanda este considerată un model european în ceea ce privește adoptarea unui program scurt de lucru. Țara are una dintre cele mai reduse medii de ore lucrate din OCDE: 32,1 ore pe săptămână. Această tendință nu este una recentă.

În anii 80, tot mai multe femei au intrat în câmpul muncii cu program part-time. Sistemul de taxe și beneficii sociale a încurajat treptat acest tip de angajare, iar astăzi săptămâna de patru zile a devenit aproape o normă culturală.

Economistul ING Bert Colijn explică acest fenomen în termeni simpli. El afirmă că lucrul cinci zile pe săptămână începe să fie privit ca o excepție în anumite sectoare. Există chiar și situații în care angajații full-time sunt criticați pentru că nu reduc programul.

Modelul olandez pune accent pe echilibrul dintre viața profesională și cea personală. Susținătorii conceptului de săptămână scurtă insistă că acest model de lucru reduce epuizarea, crește satisfacția și oferă o motivație mai mare în rândul angajaților.

Beneficii demonstrate de studii internaționale: mai puțin stres, somn mai bun și productivitate stabilă

Mai multe studii realizate în șase țări confirmă avantajele săptămânii de lucru de patru zile. Cercetările arată reducerea semnificativă a stresului și epuizării, o satisfacție crescută la locul de muncă și o sănătate mintală îmbunătățită.

În același timp, calitatea somnului se îmbunătățește, iar angajații au mai multă claritate în activitatea lor profesională. Contrar scepticismului, productivitatea nu scade. În multe cazuri, aceasta rămâne constantă sau chiar crește.

Compania AFAS confirmă acest lucru. După un an de testare, datele interne au arătat creșteri ale productivității și o eficiență superioară în aproape toate departamentele. Acești indicatori au determinat conducerea să implementeze definitiv modelul cu patru zile lucrătoare. Principala schimbare observată în rândul angajaților este o mai bună gestionare a timpului.

Un model adoptat în tot mai multe țări europene

Olanda nu este singura țară care explorează avantajele săptămânii de lucru de patru zile. Modelul a inspirat Belgia, Islanda, Germania, Marea Britanie, Spania și Polonia, unde companiile testează programe pilot cu rezultate similare.

În Belgia, angajații pot deja să lucreze patru zile cu același număr de ore. În Islanda, rezultatele unor testări ample au arătat o eficiență crescută. În Germania și Marea Britanie, mari companii au adoptat permanent acest sistem.

Studiile arată că interesul pentru săptămâna scurtă este în creștere în sectoarele tech, servicii, educație, sănătate și industrii creative.

Alte articole importante
Cum funcționează „cârtița” gigantică, tehnologia chinezească de ultimă oră folosită în premieră în România pentru a fora tunelul Autostrăzii Sibiu–Pitești
Cum funcționează „cârtița” gigantică, tehnologia chinezească de ultimă oră folosită în premieră în România pentru a fora tunelul Autostrăzii Sibiu–Pitești
Un utilaj de foraj de dimensiuni impresionante, produs în China și considerat vârf de tehnologie în domeniul Tunnel Boring Machine (TBM), a ajuns în Portul Constanța și urmează să fie transportat către șantierul Autostrăzii Sibiu–Pitești. Mașinăria, supranumită „cârtița”, cântărește aproximativ 3.300 de tone și are o lungime comparabilă cu cea a unui teren de fotbal. […]
STUDIU: Unul din patru angajați români, la limita burnout-ului în 2025. Presiunea muncii și dezechilibrul viață–job trag semnale de alarmă pentru 2026
STUDIU: Unul din patru angajați români, la limita burnout-ului în 2025. Presiunea muncii și dezechilibrul viață–job trag semnale de alarmă pentru 2026
Unul din patru angajați din România s-a aflat în 2025 într-o zonă de risc psihologic și burnout, în timp ce doar 30% dintre salariați au declarat un nivel ridicat de mulțumire la locul de muncă, potrivit Indexului stării de bine a angajaților români, realizat de RoCoach și Novel Research. Datele arată o piață a muncii […]
Cum afectează inteligența artificială piața muncii
Tehnologie
Cum afectează inteligența artificială piața muncii
Inteligența artificială transformă profund piața muncii, automatizând sarcini repetitive și influențând cererea pentru anumite calificări. În același timp, apar noi oportunități de angajare în domenii tehnologice și creative, forțând angajații și companiile să se adapteze rapid. Inteligența artificială pe piața muncii: riscuri și oportunități Inteligența artificială afectează deja piața muncii, în special joburile entry-level și […]
Tragedia de la Crans-Montana. Despăgubiri de zeci de milioane de euro, cerute de un avocat care reprezintă peste 20 de victime
Tragedia de la Crans-Montana. Despăgubiri de zeci de milioane de euro, cerute de un avocat care reprezintă peste 20 de victime
Ancheta penală declanșată în Elveția după incendiul devastator produs într-un bar din stațiunea de schi Crans-Montana ar putea fi extinsă pentru a include autoritățile locale, pe fondul unor solicitări de despăgubiri care se ridică la zeci, chiar sute de milioane de euro. Un avocat care reprezintă o parte dintre victime susține că municipalitatea trebuie să […]
ANALIZĂ
Ambițiile lui Trump privind Groenlanda nu rezolvă problemele SUA
Ambițiile lui Trump privind Groenlanda nu rezolvă problemele SUA
Planurile lui Donald Trump privind Groenlanda par să fie mai mult simbolice decât să rezolve problemele interne ale SUA. Liderul de la Casa Albă susține că cea mai mare insulă din lume ar putea ajuta la reducerea dominației Chinei în sectorul pământurilor rare, esențiale pentru tehnologiile moderne. Experții avertizează că mediul dur al Groenlandei, infrastructura […]
Trump impune o taxă de 25% la importurile anumitor cipuri AI
Trump impune o taxă de 25% la importurile anumitor cipuri AI
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a impus o nouă taxă vamală de 25% pentru importurile anumitor cipuri AI. Decizia Casei Albe este menită să protejeze producția internă și să stimuleze industria tehnologică americană. Totuși, ea ar putea avea efecte semnificative asupra comerțului global și asupra lanțurilor de aprovizionare din domeniul semiconductorilor. Ce înseamnă noua taxă […]