Prima pagină » Săptămâna de lucru de 4 zile creşte producţia, iar angajații sunt mai motivați

Săptămâna de lucru de 4 zile creşte producţia, iar angajații sunt mai motivați

Săptămâna de lucru de 4 zile creşte producţia, iar angajații sunt mai motivați
sursă foto: Antreprenor in Romania

O companie de software din Olanda demonstrează că săptămâna de lucru de 4 zile nu înseamnă profituri reduse. AFAS confirmă creșteri de productivitate, venituri mai mari și angajați mai motivați. Asta după ce a trecut definitiv la săptămâna de lucru de patru zile.

O firmă cu 700 de angajați închide birourile vinerea și își crește productivitatea

Compania olandeză de software AFAS, cu sediul în Leusden, a decis să transforme săptămâna de lucru de patru zile într-o regulă permanentă.

Decizia a venit după un an de testare intensă, perioada în care producția a crescut, iar angajații au devenit mai odihniți și mai motivați.

De la începutul anului, sediul AFAS își închide porțile în fiecare vineri. Cei peste 700 de angajați folosesc ziua liberă pentru activități personale, dezvoltare profesională sau timp petrecut alături de familie.

Programul este structurat astfel încât munca se desfășoară pe parcursul a patru zile mai concentrate, fără a reduce salariile sau beneficiile.

Compania subliniază că această schimbare a obligat echipele să își reorganizeze complet fluxurile de lucru. S-au eliminat sarcinile inutile, iar angajații și-au ajustat prioritățile. Potrivit AFAS, noul model a dus la mai multă energie, decizii clare și o eficiență crescută în toate departamentele.

Cum a devenit Olanda lider european în săptămâna de lucru de patru zile

Olanda este considerată un model european în ceea ce privește adoptarea unui program scurt de lucru. Țara are una dintre cele mai reduse medii de ore lucrate din OCDE: 32,1 ore pe săptămână. Această tendință nu este una recentă.

În anii 80, tot mai multe femei au intrat în câmpul muncii cu program part-time. Sistemul de taxe și beneficii sociale a încurajat treptat acest tip de angajare, iar astăzi săptămâna de patru zile a devenit aproape o normă culturală.

Economistul ING Bert Colijn explică acest fenomen în termeni simpli. El afirmă că lucrul cinci zile pe săptămână începe să fie privit ca o excepție în anumite sectoare. Există chiar și situații în care angajații full-time sunt criticați pentru că nu reduc programul.

Modelul olandez pune accent pe echilibrul dintre viața profesională și cea personală. Susținătorii conceptului de săptămână scurtă insistă că acest model de lucru reduce epuizarea, crește satisfacția și oferă o motivație mai mare în rândul angajaților.

Beneficii demonstrate de studii internaționale: mai puțin stres, somn mai bun și productivitate stabilă

Mai multe studii realizate în șase țări confirmă avantajele săptămânii de lucru de patru zile. Cercetările arată reducerea semnificativă a stresului și epuizării, o satisfacție crescută la locul de muncă și o sănătate mintală îmbunătățită.

În același timp, calitatea somnului se îmbunătățește, iar angajații au mai multă claritate în activitatea lor profesională. Contrar scepticismului, productivitatea nu scade. În multe cazuri, aceasta rămâne constantă sau chiar crește.

Compania AFAS confirmă acest lucru. După un an de testare, datele interne au arătat creșteri ale productivității și o eficiență superioară în aproape toate departamentele. Acești indicatori au determinat conducerea să implementeze definitiv modelul cu patru zile lucrătoare. Principala schimbare observată în rândul angajaților este o mai bună gestionare a timpului.

Un model adoptat în tot mai multe țări europene

Olanda nu este singura țară care explorează avantajele săptămânii de lucru de patru zile. Modelul a inspirat Belgia, Islanda, Germania, Marea Britanie, Spania și Polonia, unde companiile testează programe pilot cu rezultate similare.

În Belgia, angajații pot deja să lucreze patru zile cu același număr de ore. În Islanda, rezultatele unor testări ample au arătat o eficiență crescută. În Germania și Marea Britanie, mari companii au adoptat permanent acest sistem.

Studiile arată că interesul pentru săptămâna scurtă este în creștere în sectoarele tech, servicii, educație, sănătate și industrii creative.

Alte articole importante
BEI intră în cursa reactoarelor nucleare modulare mici. Primul împrumut, acordat unui startup din Finlanda
BEI intră în cursa reactoarelor nucleare modulare mici. Primul împrumut, acordat unui startup din Finlanda
Banca Europeană de Investiții (BEI) face primul pas concret în finanțarea reactoarelor nucleare modulare mici (SMR), tehnologie considerată una dintre direcțiile importante pentru dezvoltarea viitoare a producției de energie în Europa. Instituția financiară a anunțat marți că va acorda un împrumut de 40 de milioane de euro companiei finlandeze Steady Energy, care dezvoltă un astfel […]
Trei miliarde de euro rămân între șantiere și conturile constructorilor. Patronatele cer bani pentru continuarea investițiilor
Trei miliarde de euro rămân între șantiere și conturile constructorilor. Patronatele cer bani pentru continuarea investițiilor
Constructorii reclamă un decalaj de aproximativ 3 miliarde de euro între valoarea lucrărilor executate prin PNRR și sumele efectiv încasate. Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) avertizează că diferența pune presiune pe lichiditatea companiilor și cere asigurarea finanțării pentru proiectele care trebuie să continue după încheierea PNRR. Lucrări de 6 miliarde de euro, încasări de […]
Acciza la motorină rămâne redusă cu 25% în următoarele două săptămâni
Acciza la motorină rămâne redusă cu 25% în următoarele două săptămâni
Ministerul Finanțelor menține reducerea de 25% a accizei la motorina standard în perioada 16-30 septembrie 2026, după reevaluarea bilunară prevăzută de mecanismul introdus prin Legea nr. 162/2026. Acciza efectivă rămâne la 2.103 lei/1.000 de litri Reducerea de 25% înseamnă o diminuare a accizei cu 701,07 lei/1.000 de litri, respectiv 829,69 lei pe tonă. Astfel, în […]
Europa plătește factura boom-ului AI din SUA. Lagarde: riscăm costurile fără să culegem roadele
Bănci-Asigurări-IFN
Europa plătește factura boom-ului AI din SUA. Lagarde: riscăm costurile fără să culegem roadele
Europa riscă să suporte o parte din costurile exploziei investițiilor în inteligență artificială din Statele Unite, fără să beneficieze în aceeași măsură de creșterea economică generată de acest sector, a avertizat luni președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, într-un discurs susținut la Viena. Banii europenilor alimentează giganții americani Lagarde a arătat că gospodăriile din zona […]
Deficitul extern al României crește: a ajuns la 16,3 miliarde de euro
Macroeconomie
Deficitul extern al României crește: a ajuns la 16,3 miliarde de euro
Deficitul de cont curent al balanței de plăți a României a crescut la 16,29 miliarde de euro în primele șapte luni din 2026, de la 15,707 miliarde de euro în perioada similară din 2025, potrivit datelor publicate marți de Banca Națională a României (BNR). Creșterea deficitului arată că România continuă să consume și să importe […]
SUA ajung să se împrumute la cele mai mari dobânzi din ultimii 20 de ani
Economie mondială
SUA ajung să se împrumute la cele mai mari dobânzi din ultimii 20 de ani
Randamentele obligațiunilor americane pe 10 ani au urcat marți la cel mai ridicat nivel din ultimii aproape 20 de ani, depășind pragul de 5%, pe fondul accentuării presiunilor inflaționiste provocate de scumpirea energiei și al temerilor privind o nouă înăsprire a politicii monetare a Rezervei Federale (Fed), transmite Reuters. Pe piețele asiatice, randamentul titlurilor de […]