Prima pagină » Săptămâna de lucru de 4 zile creşte producţia, iar angajații sunt mai motivați

Săptămâna de lucru de 4 zile creşte producţia, iar angajații sunt mai motivați

Săptămâna de lucru de 4 zile creşte producţia, iar angajații sunt mai motivați
sursă foto: Antreprenor in Romania

O companie de software din Olanda demonstrează că săptămâna de lucru de 4 zile nu înseamnă profituri reduse. AFAS confirmă creșteri de productivitate, venituri mai mari și angajați mai motivați. Asta după ce a trecut definitiv la săptămâna de lucru de patru zile.

O firmă cu 700 de angajați închide birourile vinerea și își crește productivitatea

Compania olandeză de software AFAS, cu sediul în Leusden, a decis să transforme săptămâna de lucru de patru zile într-o regulă permanentă.

Decizia a venit după un an de testare intensă, perioada în care producția a crescut, iar angajații au devenit mai odihniți și mai motivați.

De la începutul anului, sediul AFAS își închide porțile în fiecare vineri. Cei peste 700 de angajați folosesc ziua liberă pentru activități personale, dezvoltare profesională sau timp petrecut alături de familie.

Programul este structurat astfel încât munca se desfășoară pe parcursul a patru zile mai concentrate, fără a reduce salariile sau beneficiile.

Compania subliniază că această schimbare a obligat echipele să își reorganizeze complet fluxurile de lucru. S-au eliminat sarcinile inutile, iar angajații și-au ajustat prioritățile. Potrivit AFAS, noul model a dus la mai multă energie, decizii clare și o eficiență crescută în toate departamentele.

Cum a devenit Olanda lider european în săptămâna de lucru de patru zile

Olanda este considerată un model european în ceea ce privește adoptarea unui program scurt de lucru. Țara are una dintre cele mai reduse medii de ore lucrate din OCDE: 32,1 ore pe săptămână. Această tendință nu este una recentă.

În anii 80, tot mai multe femei au intrat în câmpul muncii cu program part-time. Sistemul de taxe și beneficii sociale a încurajat treptat acest tip de angajare, iar astăzi săptămâna de patru zile a devenit aproape o normă culturală.

Economistul ING Bert Colijn explică acest fenomen în termeni simpli. El afirmă că lucrul cinci zile pe săptămână începe să fie privit ca o excepție în anumite sectoare. Există chiar și situații în care angajații full-time sunt criticați pentru că nu reduc programul.

Modelul olandez pune accent pe echilibrul dintre viața profesională și cea personală. Susținătorii conceptului de săptămână scurtă insistă că acest model de lucru reduce epuizarea, crește satisfacția și oferă o motivație mai mare în rândul angajaților.

Beneficii demonstrate de studii internaționale: mai puțin stres, somn mai bun și productivitate stabilă

Mai multe studii realizate în șase țări confirmă avantajele săptămânii de lucru de patru zile. Cercetările arată reducerea semnificativă a stresului și epuizării, o satisfacție crescută la locul de muncă și o sănătate mintală îmbunătățită.

În același timp, calitatea somnului se îmbunătățește, iar angajații au mai multă claritate în activitatea lor profesională. Contrar scepticismului, productivitatea nu scade. În multe cazuri, aceasta rămâne constantă sau chiar crește.

Compania AFAS confirmă acest lucru. După un an de testare, datele interne au arătat creșteri ale productivității și o eficiență superioară în aproape toate departamentele. Acești indicatori au determinat conducerea să implementeze definitiv modelul cu patru zile lucrătoare. Principala schimbare observată în rândul angajaților este o mai bună gestionare a timpului.

Un model adoptat în tot mai multe țări europene

Olanda nu este singura țară care explorează avantajele săptămânii de lucru de patru zile. Modelul a inspirat Belgia, Islanda, Germania, Marea Britanie, Spania și Polonia, unde companiile testează programe pilot cu rezultate similare.

În Belgia, angajații pot deja să lucreze patru zile cu același număr de ore. În Islanda, rezultatele unor testări ample au arătat o eficiență crescută. În Germania și Marea Britanie, mari companii au adoptat permanent acest sistem.

Studiile arată că interesul pentru săptămâna scurtă este în creștere în sectoarele tech, servicii, educație, sănătate și industrii creative.

Alte articole importante
Ministrul Finanțelor: Bugetul României pe 2027 va fi dificil de construit. Se pierd finanțări din PNRR de 1,5% din PIB
Macroeconomie
Ministrul Finanțelor: Bugetul României pe 2027 va fi dificil de construit. Se pierd finanțări din PNRR de 1,5% din PIB
Bugetul României pentru 2027 va fi dificil de construit, în condițiile în care finanțările care nu vor mai putea fi atrase prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă echivalentul a 1,5% din PIB, iar cheltuielile pentru apărare și programele europene de înzestrare trebuie incluse în planificarea bugetară, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. […]
Eurostat: România a înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri la electricitate și gaze din UE în primul semestru
Macroeconomie
Eurostat: România a înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri la electricitate și gaze din UE în primul semestru
România a consemnat cele mai mari creșteri ale prețurilor la electricitate și gaze naturale pentru consumatorii casnici din Uniunea Europeană în prima jumătate a anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. În timp ce prețurile medii la nivelul UE au scăzut pentru ambele categorii de energie, în România electricitatea s-a scumpit cu 51,6%, iar […]
Cine sunt favoriții pentru a-i succeda Christinei Lagarde la conducerea BCE
Bănci-Asigurări-IFN
Cine sunt favoriții pentru a-i succeda Christinei Lagarde la conducerea BCE
Pablo Hernández de Cos și Klaas Knot sunt principalii candidați la președinția Băncii Centrale Europene (BCE), după ce Christine Lagarde și-a anunțat intenția de a părăsi funcția în februarie anul viitor. Cei doi au experiență îndelungată în băncile centrale, dar și viziuni diferite asupra politicii monetare, conturate inclusiv în perioada în care Mario Draghi conducea […]
Fitch schimbă perspectiva ratingului Franței în „negativă”, pe fondul creșterii datoriei și al blocajului politic
Economie mondială
Fitch schimbă perspectiva ratingului Franței în „negativă”, pe fondul creșterii datoriei și al blocajului politic
Agenția de rating Fitch a revizuit perspectiva ratingului Franței de la „stabilă” la „negativă”, avertizând că deteriorarea finanțelor publice și fragmentarea politică îngreunează stabilizarea datoriei. Deși ratingul suveran a fost menținut la „A+”, decizia indică un risc mai ridicat de retrogradare în perioada următoare, în contextul creșterii costurilor de finanțare și al dificultăților guvernului de […]
Bursa de Valori București a încheiat săptămâna pe plus. BET a urcat cu 0,88%
Piață de Capital - Fonduri
Bursa de Valori București a încheiat săptămâna pe plus. BET a urcat cu 0,88%
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat în creștere ultima ședință de tranzacționare a săptămânii, de vineri, 30 octombrie, în condițiile unor tranzacții totale de 102,76 milioane de lei, echivalentul a 19,23 milioane de euro. Principalul indice al pieței, BET, a avansat cu 0,88%, până la 35.129,76 puncte. Evoluția pozitivă a BVB s-a reflectat în […]
Inteligența artificială în firmele din România: 62% o folosesc, dar numai 3,3% au integrat-o în procesele de lucru
Tehnologie
Inteligența artificială în firmele din România: 62% o folosesc, dar numai 3,3% au integrat-o în procesele de lucru
Inteligența artificială este deja utilizată de numeroase firme din România, însă în majoritatea cazurilor rămâne un instrument folosit ocazional, fără integrare în procesele interne și fără reguli clare de utilizare. Un studiu realizat pe 1.003 companii arată că 61,7% dintre firmele cu cel puțin zece angajați folosesc IA într-o formă sau alta, dar numai 13,5% […]