România intră într-una dintre cele mai importante săptămâni economice ale anului, în care vor fi publicate date esențiale despre evoluția economiei, inflației și industriei, iar Banca Națională a României va anunța o nouă decizie de politică monetară. În același timp, tensiunile politice generate de căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan continuă să influențeze cursul valutar și costurile de finanțare ale statului. Analiștii avertizează că următoarele zile vor oferi o imagine clară asupra direcției economiei românești, într-un context marcat de inflație ridicată, stagnare economică și incertitudine politică.
Potrivit unei analize publicate de Erste Bank, banca centrală este așteptată să mențină dobânda de politică monetară la 6,50% și să păstreze acest nivel până la sfârșitul anului. Economiștii instituției arată că deprecierea recentă a leului și revenirea inflației pe o tendință ascendentă reduc considerabil spațiul pentru eventuale scăderi de dobândă.
„În România, pe fondul crizei politice actuale, se așteaptă ca banca centrală să mențină rata dobânzii de referință la 6,50% și să o păstreze la acest nivel până la sfârșitul anului”, se arată în raportul Erste.
Decizia Consiliului de Administrație al BNR este programată pentru 15 mai 2026.
Una dintre cele mai urmărite statistici ale săptămânii este evoluția prețurilor de consum. Estimarea Erste indică o accelerare a inflației anuale la 10,4% în aprilie, comparativ cu 9,9% în martie.
Creșterea este pusă pe seama scumpirii combustibililor, a costurilor ridicate la energie și a efectelor de bază nefavorabile.
Dacă această prognoză se confirmă, România ar reveni oficial la o inflație de două cifre, ceea ce ar complica suplimentar misiunea BNR de a stabiliza prețurile și de a proteja cursul de schimb.
Datele preliminare privind produsul intern brut din primul trimestru sunt așteptate cu mare interes. Erste anticipează o contracție de 0,1% față de trimestrul anterior și o scădere de 0,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
O astfel de evoluție ar confirma că economia rămâne vulnerabilă, după ce România a înregistrat deja două trimestre consecutive de scădere la finalul anului trecut, intrând în recesiune tehnică.
Chiar dacă declinul estimat este modest, el arată că revenirea economică este încă fragilă.
Analiștii estimează că producția industrială din martie va fi cu 1,9% mai mică decât în aceeași lună din 2025.
Sectorul industrial rămâne afectat de cererea externă redusă, costurile ridicate și prudența companiilor în privința investițiilor. Evoluția industriei este esențială pentru dinamica PIB-ului, într-un moment în care consumul intern nu mai poate susține singur creșterea economică.
Moneda națională a fost puternic afectată de turbulențele politice din ultimele zile. După atingerea unui maxim istoric de 5,2688 lei pentru un euro, cursul a revenit la 5,2222 lei/euro, potrivit cotației oficiale anunțate de BNR pe 11 mai.
Cu toate acestea, stabilizarea s-a produs la un nivel semnificativ mai slab decât cel anterior crizei politice.
În paralel, randamentele obligațiunilor de stat românești pe 10 ani au coborât sub 7%, până la 6,99%, după o scădere de aproximativ 30 de puncte de bază într-o singură săptămână.