Săptămâna extremelor pe piețele globale. De la optimismul indus de surpriza inflaționistă din SUA la șocul geopolitic din Orientul Mijlociu

Săptămâna care se încheie a fost un veritabil carusel pentru piețele globale și investitorii din întreaga lume. Bursele au oscilat dramatic între speranța unei relaxări monetare în Statele Unite și teama acută provocată de o nouă criză geopolitică în Orientul Mijlociu. Piețele au navigat prin ape tulburi, influențate de date macroeconomice surprinzătoare, negocieri comerciale cu rezultate modeste și, în final, de zgomotul rachetelor care a acoperit semnalele economice.

Surpriza inflaționistă din SUA alimentează speranțele de relaxare monetară

Miercuri, 12 iunie, a adus veștile pe care piețele le așteptau de mult timp. Biroul de Statistică a Muncii din SUA (BLS) a publicat datele privind Indicele Prețurilor de Consum (CPI) pentru luna mai, care au indicat o moderare neașteptată a presiunilor inflaționiste. Creșterea a fost de doar 0,1% de la o lună la alta și de 2,4% în ritm anual, valori situate sub consensul analiștilor. Similar, inflația de bază (core CPI), care exclude prețurile volatile la energie și alimente, a înregistrat o creștere anualizată de 2,8%, confirmând tendința de decelerare.
Reacția piețelor a fost imediată și euforică. Investitorii au început să recalculeze probabilitățile, ajungând să estimeze cu șanse mari nu una, ci două reduceri ale ratei de dobândă de către Rezerva Federală (Fed) până la finalul anului 2025. Acest val de optimism s-a tradus printr-o depreciere a dolarului american, care a atins noi minime anuale în raport cu un coș de valute majore. În paralel, randamentele obligațiunilor de trezorerie americane au scăzut, prețurile acestora crescând pe măsură ce investitorii au mizat pe o politică monetară mai relaxată. Indicii bursieri americani, în special S&P 500 și Nasdaq, au atins noi recorduri, impulsionați de sectorul tehnologic, care este deosebit de sensibil la costul creditării.

Armistițiu fragil în războiul comercial SUA-China

În paralel cu evoluțiile macroeconomice, la Londra s-au desfășurat, pe 10 și 11 iunie, noi runde de negocieri comerciale între Statele Unite și China. Rezultatele, însă, au fost departe de a semnala o rezolvare a disputelor. Conform anunțurilor oficiale, SUA își mențin tarifele substanțiale, care cumulează 55% la o gamă largă de importuri chineze, în timp ce China păstrează un tarif de 10% la bunurile americane.

Metoda plicurilor, trendul viral care promite economisire eficientă și disciplină financiară. Care sunt avantajele dar și capcanele de evitat

19:44

Ce au descoperit profesorii când studenții le-au dat acces liber la conturile lor de ChatGPT

19:05

Singurul progres notabil a fost un acord-cadru prin care China se angajează să furnizeze Statelor Unite minereuri de pământuri rare pentru o perioadă de șase luni, o concesie menită să detensioneze situația din lanțurile de aprovizionare strategice. Cu toate acestea, piețele au rămas sceptice. Reacția indicilor S&P 500 și Nasdaq a fost una de stagnare, cu volume de tranzacționare reduse, un semn clar că investitorii nu sunt convinși de sustenabilitatea acestui armistițiu. Așa cum subliniau analiștii citați de presa internațională, „diavolul stă în detalii”, iar absența unui plan concret de reducere a tarifelor a temperat entuziasmul.

Escaladare în Orientul Mijlociu: Israelul lovește Iranul și zguduie piețele

Optimismul de la mijlocul săptămânii a fost spulberat în noaptea de joi spre vineri, 13 iunie, când agențiile de presă internaționale au raportat atacuri aeriene de anvergură lansate de Israel asupra unor ținte strategice din Iran. Loviturile au vizat infrastructura nucleară și baze militare, surse neconfirmate indicând eliminarea unor oficiali de rang înalt, precum generalii Hajizadeh și Salami.

Șocul a reverberat instantaneu pe piețele financiare globale. Prețul petrolului Brent a explodat, înregistrând o creștere de până la 13% în câteva ore și atingând un maxim de aproximativ 77 de dolari pe baril, pe fondul temerilor privind o posibilă blocare a Strâmtorii Ormuz, vitală pentru tranzitul energetic global.

Acest eveniment a declanșat un val masiv de aversiune la risc. Piețele de acțiuni au înregistrat scăderi abrupte: indicii europeni, precum STOXX 50 și FTSE 100, au cedat între 1% și 1,5%, în timp ce bursele americane au deschis sesiunea de vineri în teritoriu negativ. Investitorii s-au refugiat în active considerate sigure: aurul a depășit praguri psihologice importante, iar francul elvețian și yenul japonez s-au apreciat. Paradoxal, și dolarul american s-a întărit, recâștigând o parte din terenul pierdut la începutul săptămânii, datorită statutului său de activ de refugiu în perioade de criză majoră.

Evoluția indicilor bursieri: o săptămână în două viteze

Privind retrospectiv, performanța indicilor internaționali reflectă perfect această dualitate. În Statele Unite, S&P 500 și Nasdaq au încheiat săptămâna cu o tendință mixtă, câștigurile obținute după publicarea datelor despre inflație fiind erodate de vânzările de vineri.

• În Europa, tonul a fost preponderent negativ. Indicii STOXX 50 și DAX au fost presați nu doar de incertitudinea geopolitică, ci și de impactul direct asupra unor sectoare cheie, precum cel aviatic și turistic, vulnerabile la creșterea prețului la combustibil și la riscurile de securitate.
• În Asia, piețele au avut, de asemenea, o săptămână volatilă. Indicii chinezi CSI 300 și Hang Seng au reacționat inițial pozitiv la reluarea dialogului comercial, dar au fost trași în jos de valul de pesimism de la finalul săptămânii. Indicele
• Nikkei din Japonia a rămas fragil, afectat atât de tensiunile globale, cât și de aprecierea yenului, care penalizează exportatorii niponi.

Perspective și concluzii

Săptămâna 9-13 iunie 2025 lasă în urmă un peisaj complex. Pe de o parte, moderarea inflației din SUA oferă Rezervei Federale argumente solide pentru a iniția un ciclu de relaxare monetară, un factor pozitiv pentru activele de risc. Pe de altă parte, conflictul din Orientul Mijlociu a reintrodus în ecuație riscul geopolitic și potențialul unui nou șoc inflaționist generat de prețul energiei.
În acest context, investitorii sunt sfătuiți la prudență. Menținerea unui nivel adecvat de lichidități și diversificarea portofoliilor cu active de refugiu, precum aurul sau obligațiunile de stat de calitate, ar putea oferi protecție în fața volatilității. Sectorial, companiile din domeniul energiei și apărării ar putea beneficia de pe urma tensiunilor actuale, în timp ce sectoarele ciclice, precum cel aviatic, rămân expuse. Monitorizarea atentă a evoluției prețului petrolului va fi esențială în săptămânile următoare, deoarece o menținere a acestuia peste nivelul de 75 de dolari pe baril ar putea anula efectele pozitive ale datelor macroeconomice și ar pune o presiune suplimentară asupra economiei globale.

Autor: Răzvan Mihai, analist Puterea Financiară