Mutare geopolitică majoră la Marea Neagră: Coridorul Vertical accelerează, iar România devine nod strategic între energie și transport

Europa de Sud-Est intră într-o fază accelerată de reconfigurare geopolitică, iar România se poziționează tot mai clar în centrul noii arhitecturi regionale. Coridorul Vertical, proiect strategic susținut de Statele Unite și Uniunea Europeană, trece de la stadiul de concept la implementare concretă, cu efecte directe asupra securității energetice, infrastructurii de transport și fluxurilor comerciale dintre Marea Egee, Marea Neagră și Europa Centrală.

Gazul lichefiat din SUA, investițiile în magistrale feroviare Nord–Sud și proiectele de conectivitate peste Dunăre schimbă echilibrul de forțe într-o regiune marcată, până recent, de dependențe structurale și blocaje istorice.

Coridorul Vertical, de la plan strategic la realitate geopolitică

Coridorul Vertical este prezentat tot mai des de liderii regionali ca una dintre cele mai importante inițiative geopolitice ale ultimului deceniu în Europa de Sud-Est. Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a descris proiectul drept o investiție „importantă și strategică” pentru statele implicate, subliniind că obiectivul central este reducerea dependenței de gazul rusesc și consolidarea autonomiei energetice regionale.

Europa, în fața unei dileme strategice: își poate permite să concureze dolarul american?

20:15

Pachetul 3 de reforme al Guvernului Bolojan: confuzie gravă între dreptul fiscal și dreptul penal

18:23

Potrivit declarațiilor sale, Coridorul Vertical depășește strict sectorul energetic și include autostrăzi, rute comerciale și interconectări complete între Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina. Extinderea pe axa Nord–Sud crește relevanța geopolitică a statelor participante, iar România este considerată una dintre verigile esențiale ale acestui lanț, atât prin poziția geografică, cât și prin infrastructura existentă și potențialul de dezvoltare.

Gaz natural lichefiat din SUA, tranzitat prin România către Ucraina

Accelerarea Coridorului Vertical este confirmată de primul acord comercial major pentru transportul de gaz natural lichefiat american către Ucraina. Compania ATLANTIC SEE LNG TRADE a semnat, la finalul lunii ianuarie 2026, un acord împreună cu BP, în calitate de furnizor, și Naftogaz, compania energetică ucraineană, ca beneficiar final.

Prima încărcătură de GNL este programată să ajungă la terminalul Revithoussa din Grecia în luna martie, urmând să fie transportată spre Ucraina prin Grecia, Bulgaria, România și Republica Moldova. Așa-numita Rută 1 plasează România într-o poziție-cheie de tranzit, cu un volum estimat de până la 1 TWh, în funcție de capacitățile puse la dispoziție de operatorii de transport.

Această evoluție mută termenul de funcționare efectivă a coridorului din orizontul anului 2030 către 2026, contrazicând scepticismul legat de costurile și fezabilitatea economică a gazului lichefiat american. Oficialii americani au vorbit deja despre trecerea la fluxuri constante de gaze și despre rolul central al Coridorului Vertical în strategia energetică externă a Washingtonului.

Magistrala feroviară Atena–Salonic–Sofia–București, prioritate europeană

Pe lângă energie, infrastructura de transport feroviar devine un pilon strategic al noii cooperări regionale. Grecia, Bulgaria și România au convenit să solicite finanțare europeană comună pentru realizarea unei magistrale feroviare de mare viteză pe axa Atena – Salonic – Sofia – București, proiect aflat deja pe agenda Comisiei Europene.

Discuțiile recente de la Sofia au vizat coordonarea strictă a etapelor de planificare și implementare, pentru a evita întârzierile cronice care au afectat alte proiecte transfrontaliere din regiune. Oficialii bulgari au subliniat necesitatea unei sincronizări totale, în timp ce partea greacă și-a propus reluarea transportului feroviar de pasageri de calitate între Salonic și Sofia până în 2027, conexiune suspendată de aproape un deceniu.

Pentru România, această magistrală ar reprezenta o legătură directă și rapidă cu sudul Balcanilor și cu porturile din Marea Egee, consolidând rolul țării în rețeaua de transport europeană Nord–Sud.

România, interes strategic pentru poduri peste Dunăre și conexiuni regionale

Dimensiunea infrastructurală a Coridorului Vertical se reflectă și în proiectele legate de traversarea Dunării. Autoritățile române au anunțat că analizează construirea unui nou pod peste fluviu, fără a indica deocamdată amplasamentul exact. În paralel, modernizarea podului Giurgiu–Ruse și îmbunătățirea conexiunilor Vidin–Calafat–Craiova sunt considerate priorități pentru fluidizarea traficului regional.

Bulgaria susține, la rândul său, realizarea unui al treilea pod peste Dunăre în zona Ruse–Giurgiu, proiect considerat esențial pentru creșterea capacității de transport și pentru integrarea mai eficientă a rutelor comerciale din Europa de Sud-Est. Aceste investiții ar consolida poziția României ca hub logistic între Balcani, Europa Centrală și spațiul estic.

Coridorul Marea Neagră – Marea Egee, motor de dezvoltare regională

Autoritățile bulgare descriu Coridorul Marea Neagră – Marea Egee drept mai mult decât o simplă infrastructură de transport. Ministrul Dezvoltării Regionale de la Sofia a vorbit despre un instrument de dezvoltare teritorială echilibrată, menit să reducă decalajele dintre regiunile de coastă și interiorul continentului.

Conectarea porturilor de la Marea Neagră, precum Varna și Burgas, cu rețelele de transport moderne aduce beneficii directe și României. Accesul îmbunătățit la aceste porți maritime facilitează rutele logistice, diversifică opțiunile de export și import și consolidează legătura dintre infrastructura românească și marile coridoare europene.

O rețea strategică ce redesenează harta Europei de Sud-Est

Privite în ansamblu, proiectele energetice și de transport asociate Coridorului Vertical indică o schimbare de paradigmă în Europa de Sud-Est. România nu mai apare doar ca beneficiar al politicilor europene, ci ca actor activ într-o rețea strategică ce leagă Grecia de Ucraina și Republica Moldova, sub umbrela comună a UE și a SUA.