Un proiect de lege aflat în dezbatere publică promite să schimbe radical regulile pentru retragerea banilor din pensiile private, atât pentru Pilonul II (pensii administrate privat), cât și pentru Pilonul III (pensii facultative). Documentul stabilește cadrul legal pentru organizarea și funcționarea fondurilor de plată, aducând claritate și noi opțiuni pentru milioane de români care au economisit ani la rând pentru bătrânețe.
Potrivit reglementărilor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), la Pilonul II poți accesa suma acumulată doar în trei situații:
Legea permite două opțiuni de plată: fie primești toți banii odată, fie în tranșe lunare egale, pe maximum 5 ani (60 de plăți lunare).
La Pilonul III, poți retrage banii oricând după 60 de ani sau la pensionarea pentru invaliditate. În caz de deces, moștenitorii pot solicita suma. Și aici, ai la dispoziție fie o plată unică, fie cel mult 60 de plăți lunare egale.
Ministerul Muncii propune reguli detaliate pentru faza de plată a pensiilor private, completând legislația actuală, care reglementa doar acumularea. Suma minimă necesară pentru a dobândi dreptul la pensie privată va fi de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionarii din sistemul public de pensii.
„Valoarea activului personal care se situează sub pragul menționat mai sus menționat este plătită direct de către administrator către participant, sub formă de plată unică sau plăți eșalonate pe maximum 5 ani, în baza cererii formulate de acesta din urmă. Propunerea referitoare la suma minimă necesară pentru dobândirea unei pensii private, a avut în vedere următoarele considerații: la data de 31.12.2024, valoarea indemnizației sociale stabilită pentru pensionarii din sistemul public de pensii era de 1.281 lei, valoarea medie a contului pentru Pilon II era de 18.381 lei, iar valoarea mediană a contului Pilon III era de 14.352 lei. Astfel, 12 indemnizații sociale = 12×1.281 lei = 15.372 lei”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
Trecerea la faza de plată se face la cererea participantului, fără termen limită pentru încheierea acumulării. Transferul activului către un fond de plată nu implică niciun comision sau penalitate, iar furnizorul nu percepe comision din sumele transferate.
Proiectul introduce două tipuri de fonduri de plată:
Fonduri de retragere programată: banii sunt plătiți lunar, pe maximum 10 ani, până la epuizarea sumei din cont. Pensia lunară este egală cu indemnizația socială pentru pensionari și se actualizează anual. Dacă membrul decedează, moștenitorii primesc suma rămasă.
Fonduri de pensii viagere: pensia se plătește pe toată durata vieții membrului sau a supraviețuitorului. Valoarea se stabilește actuarial, în funcție de suma acumulată. Poți retrage, la cerere, o sumă unică de maximum 25% din activul personal, înainte de începerea plăților lunare.
Termenul de 10 ani a fost stabilit ținând cont de speranța medie de viață în România (75,1 ani), pornind de la premisa pensionării la vârsta standard de 65 de ani. În cele mai multe țări, perioada de plăți programate este între 1 și 10 ani, dar poate ajunge la 20 de ani în Japonia sau Suedia, sau poate fi stabilită în funcție de speranța de viață la pensionare, ca în Estonia sau Costa Rica.
În linie cu practicile internaționale, proiectul permite retragerea unei sume forfetare (lump sum) sau chiar a întregii sume dacă activul este sub un anumit nivel. Exemplu: în Italia poți retrage până la 30% din suma acumulată, în Croația între 15% și 30%, în Africa de Sud până la 33%, iar în Irlanda și Polonia maxim 25%.
Orice sumă retrasă din pensiile private va fi impozitată conform Codului Fiscal. Cheltuielile de administrare și audit sunt suportate de furnizor. Fondurile de plată trebuie să constituie rezerve solide pentru a garanta plata pensiilor, indiferent de fluctuațiile pieței, iar furnizorii contribuie la Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul Pensiilor Private.
Noua lege introduce reguli stricte privind răspunderea administratorilor, depozitarilor și auditorilor. Aceștia răspund civil, contravențional sau penal pentru prejudiciile cauzate membrilor sau moștenitorilor, cu excepția cazurilor de forță majoră. Sumele provenite din amenzile aplicate se varsă integral la bugetul de stat