Scutirea de taxe vamale pentru colete sub 150 de euro ar putea costa România peste 10 miliarde lei anual

Platformele internaționale de comerț electronic care trimit colete direct către consumatorii români fără taxe vamale sub 150 de euro, pot provoca o pierdere fiscală uriașă de peste 10 miliarde de lei anual, avertizează Asociația Română a Magazinelor Online. Potrivit analizei economistului Iancu Guda, fenomenul ar putea duce, până în 2027, la o cotă de piață aproape dublă pentru aceste platforme, cu efecte dezastruoase asupra economiei și locurilor de muncă din România.

Milioane de colete fără taxe vamale și pierderi de miliarde la buget

Analiza prezentată de ARMO estimează că în 2025 vor intra în România aproximativ 78 de milioane de colete non-UE, fiecare cu o valoare medie de 50 de euro, toate scutite de taxe vamale datorită pragului de minimis de 150 de euro. Această situație favorizează gigantii internaționali precum Temu, AliExpress, Shein și Trendyol, care câștigă rapid cotă de piață în detrimentul comercianților locali.

Dacă tendința continuă, valoarea comercială anuală a importurilor directe prin aceste platforme ar putea ajunge la aproape 40 de miliarde de lei (7,8 miliarde de euro), echivalentul a 28,8% din întreaga piață de retail din România până în 2027 – dublu față de nivelul estimat pentru sfârșitul anului 2025.

Statul intră în competiție cu IMM-urile pentru finanțare. Avertisment dur din partea consultanților de management

12:15

Adoptarea euro în Bulgaria, un test major pentru mediul de afaceri. Lecții relevante pentru România

11:47

Cristi Movilă, președintele ARMO, avertizează:

„Analiza de impact evidențiază cu cifre dimensiunea dezechilibrului dintre retailerii locali și platformele non-UE. Nu vorbim doar despre competitivitate, ci și despre pierderi semnificative pentru bugetul public într-un context fiscal și economic deja complicat.”

Impactul asupra economiei: retailul local și bugetul de stat, în pericol

Sectorul de retail reprezintă în prezent 21% din PIB-ul României, cu 60.000 de companii active care angajează 200.000 de persoane și contribuie anual cu 37,8 miliarde de lei la buget prin taxe și impozite. Creșterea exponențială a vânzărilor prin platforme non-UE, neimpozitate în prezent, ar putea eroda baza fiscală și reduce masiv contribuțiile la buget.

„Dacă platformele non-UE își dublează cota de piață din România la 28,8% în următorii doi ani, până în 2027, pierderile fiscale se dublează automat. Vorbim de cel puțin 2,1 miliarde de euro pe an pierderi fiscale directe și indirecte pentru România, enorm. În plus, magazinele fizice din categorii consacrate își pot pierde o parte relevantă din trafic, cu efecte severe asupra investițiilor, ocupării și contribuțiilor la bugetul public”, explică Iancu Guda.

Un alt studiu ARMO arată că 7 din 10 firme de retail românești se așteaptă la scăderi semnificative ale vânzărilor în acest an, în timp ce 75% dintre micii producători avertizează că riscă falimentul din cauza presiunii exercitate de comerțul online internațional.

Soluțiile propuse: taxe administrative și eliminarea scutirilor

ARMO propune autorităților române o serie de măsuri urgente pentru a echilibra competiția și a proteja economia locală:

1. Impozitarea echitabilă a platformelor internaționale – veniturile generate în România trebuie taxate acolo unde are loc consumul și prestarea serviciilor

2. Introducerea unei taxe administrative de minimum 5 euro per colet non-UE, echivalent cu aproximativ 10% din valoarea medie a unui colet. Această taxă ar aduce circa 1 milion de euro pe zi la bugetul statului

3. Eliminarea accelerată a scutirii de taxe vamale pentru coletele non-UE sub 150 de euro, măsură programată de Comisia Europeană abia pentru 2028

Cristian Pelivan, directorul executiv ARMO, subliniază:

„Nu solicităm protecționism, ci echitate fiscală și competițională. Așteptăm de la autoritățile române măsuri concrete de echilibrare a pieței în perioada de tranziție până la eliminarea completă a pragului de minimis în 2028, pentru a asigura supraviețuirea și dezvoltarea ecosistemului comercial local.”