Se citește mai mult în România! Mai multe cărți împrumutate din biblioteci și mai mulți cititori activi în 2024. Industria cărții trage un semnal de alarmă: „O creștere înșelătoare. Ascunde un declin cultural”

Bibliotecile din România marchează o revenire discretă, dar importantă: mai multe cărți împrumutate, mai mulți cititori activi în 2024. Cu toate acestea, analiza industriei de carte dezvăluie o realitate îngrijorătoare cu un declin, mascat de cifre aparent pozitive.

Bibliotecile din România încep să respire din nou: mai multe cărți împrumutate, mai mulți cititori

Anul 2024 a venit cu vești bune pentru iubitorii de lectură. Bibliotecile din România au împrumutat cu 1% mai multe cărți față de anul anterior, totalizând 19 milioane de volume oferite către 2,4 milioane de utilizatori activi. Deși creșterea pare modestă, ea marchează o tendință pozitivă într-un peisaj cultural aflat de ani buni sub asediul digitalizării.

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), utilizatorii activi s-au orientat majoritar către bibliotecile școlare (53,8%) și cele publice (33,3%). În medie, un cititor a împrumutat 8 volume pe an. Cu toate acestea, numărul total al bibliotecilor a scăzut considerabil: în 2024 au funcționat doar 8.105 unități, cu 158 mai puține decât în 2023. Urbanul găzduiește 3.255 de biblioteci, iar ruralul, 4.850, cu o diferență notabilă și în volumul disponibil: 120 milioane de cărți în orașe față de doar 32 milioane în sate.

Active de peste 1,7 miliarde de euro scoase la vânzare. Ce arată explozia pieței bunurilor aflate în dificultate. Valoarea activelor din „distress” aproape s-a dublat în doar câteva luni

11:32

Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare

09:55

Evoluția industriei de carte: între aparență de creștere și realitate economică dură

Privită superficial, piața editorială românească pare stabilă. Între 2008 și 2023, cifra de afaceri a editurilor și librăriilor a crescut cu 76%. Dar într-un context economic în care restul companiilor au înregistrat un salt de peste 200%, această evoluție modestă ridică semne de întrebare. Mai grav, industriile audiovizuale, precum cinematografia și televiziunea, au înregistrat creșteri de peste 500%, eclipsând complet importanța culturală a cărții în peisajul românesc.

Inflația cumulată de aproape 100% din ultimii 15 ani pune și mai multă presiune pe această industrie. În realitate, piața cărții s-a contractat, iar adaptările aparent pozitive – precum diversificarea produselor din librării – nu sunt semne de sănătate, ci de supraviețuire economică. Retailul de carte, deși mai dinamic decât sectorul editorial, a fost zguduit de numeroase insolvențe și restructurări care au afectat rețelele consacrate.

Cultura în cifre: între muzeele pline și cinematografele în scădere

Lectura nu este singura formă de consum cultural care ridică semne de întrebare. În 2024, România a înregistrat 18,4 milioane de vizitatori la muzee și colecții publice, în scădere față de anul anterior cu 676.000 de persoane. Chiar și evenimentul emblematic Noaptea Muzeelor a atras cu 32% mai puțini vizitatori față de 2023, semn că interesul public pentru patrimoniul cultural se clatină.

Pe de altă parte, spectacolele și concertele au înregistrat o ușoară revigorare, cu 189 de instituții active și 26.000 de reprezentații în țară, adunând aproape 7 milioane de spectatori. Cinematografele, însă, continuă să piardă teren: în 2024, doar 11,2 milioane de bilete vândute, față de 13 milioane în anul precedent. Iar în ceea ce privește mass-media, piața revistelor și ziarelor tipărite își păstrează un rol secundar în fața versiunilor online, în ciuda celor 2.693 de titluri publicate în total.