Se citește mai mult în România! Mai multe cărți împrumutate din biblioteci și mai mulți cititori activi în 2024. Industria cărții trage un semnal de alarmă: „O creștere înșelătoare. Ascunde un declin cultural”

Bibliotecile din România marchează o revenire discretă, dar importantă: mai multe cărți împrumutate, mai mulți cititori activi în 2024. Cu toate acestea, analiza industriei de carte dezvăluie o realitate îngrijorătoare cu un declin, mascat de cifre aparent pozitive.

Bibliotecile din România încep să respire din nou: mai multe cărți împrumutate, mai mulți cititori

Anul 2024 a venit cu vești bune pentru iubitorii de lectură. Bibliotecile din România au împrumutat cu 1% mai multe cărți față de anul anterior, totalizând 19 milioane de volume oferite către 2,4 milioane de utilizatori activi. Deși creșterea pare modestă, ea marchează o tendință pozitivă într-un peisaj cultural aflat de ani buni sub asediul digitalizării.

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), utilizatorii activi s-au orientat majoritar către bibliotecile școlare (53,8%) și cele publice (33,3%). În medie, un cititor a împrumutat 8 volume pe an. Cu toate acestea, numărul total al bibliotecilor a scăzut considerabil: în 2024 au funcționat doar 8.105 unități, cu 158 mai puține decât în 2023. Urbanul găzduiește 3.255 de biblioteci, iar ruralul, 4.850, cu o diferență notabilă și în volumul disponibil: 120 milioane de cărți în orașe față de doar 32 milioane în sate.

Agricultura României, în fața unui test major: reguli mai dure de la Uniunea Europeană pot schimba radical producția și exporturile

19:14

Amenințare comercială majoră: Donald Trump vrea tarife de 25% pentru mașinile europene

17:11

Evoluția industriei de carte: între aparență de creștere și realitate economică dură

Privită superficial, piața editorială românească pare stabilă. Între 2008 și 2023, cifra de afaceri a editurilor și librăriilor a crescut cu 76%. Dar într-un context economic în care restul companiilor au înregistrat un salt de peste 200%, această evoluție modestă ridică semne de întrebare. Mai grav, industriile audiovizuale, precum cinematografia și televiziunea, au înregistrat creșteri de peste 500%, eclipsând complet importanța culturală a cărții în peisajul românesc.

Inflația cumulată de aproape 100% din ultimii 15 ani pune și mai multă presiune pe această industrie. În realitate, piața cărții s-a contractat, iar adaptările aparent pozitive – precum diversificarea produselor din librării – nu sunt semne de sănătate, ci de supraviețuire economică. Retailul de carte, deși mai dinamic decât sectorul editorial, a fost zguduit de numeroase insolvențe și restructurări care au afectat rețelele consacrate.

Cultura în cifre: între muzeele pline și cinematografele în scădere

Lectura nu este singura formă de consum cultural care ridică semne de întrebare. În 2024, România a înregistrat 18,4 milioane de vizitatori la muzee și colecții publice, în scădere față de anul anterior cu 676.000 de persoane. Chiar și evenimentul emblematic Noaptea Muzeelor a atras cu 32% mai puțini vizitatori față de 2023, semn că interesul public pentru patrimoniul cultural se clatină.

Pe de altă parte, spectacolele și concertele au înregistrat o ușoară revigorare, cu 189 de instituții active și 26.000 de reprezentații în țară, adunând aproape 7 milioane de spectatori. Cinematografele, însă, continuă să piardă teren: în 2024, doar 11,2 milioane de bilete vândute, față de 13 milioane în anul precedent. Iar în ceea ce privește mass-media, piața revistelor și ziarelor tipărite își păstrează un rol secundar în fața versiunilor online, în ciuda celor 2.693 de titluri publicate în total.