Fiecare țară ar trebui să aibă propriul sistem de inteligență artificială (IA), antrenat pe date naționale, aliniat la valorile locale și construit pe infrastructură autohtonă, sugera, la finalul anului 2023, Jensen Huang, CEO-ul gigantului Nvidia. Apelând la apetitul politicienilor pentru reindustrializare, Huang a descris într-un fel irezistibil aceste sisteme, adică niște „fabrici de IA”, care „ingerează” date și „produc” inteligență. Le-a numit „IA suverană”. Potrivit reprezentanților Nvidia, cel puțin 20 de țări investesc deja în astfel de sisteme suverane. Guvernele urmăresc ideea cu entuziasm și își justifică investițiile pe diverse temeiuri. Unii mari plătitori, precum Comisia Europeană, speră să reducă decalajul față de SUA și să aducă Europa în „prima linie a dezvoltării IA”. Altele, cum ar fi India, sunt îngrijorate că modelele de IA antrenate pe date străine — mai ales în limba engleză — nu vor reflecta limbile și valorile locale. Este o preocupare tot mai mare, în condițiile în care IA-ul începe să influențeze domenii precum educația sau serviciile publice.
La începutul acestui an, Comisia Europeană a prezentat un plan de 20 de miliarde de euro (23 de miliarde de dolari) pentru a construi până la cinci „giga-fabrici de IA”, se arată într-o analiză The Economist. Doar în ultimele două luni, guvernele din Franța, Germania, Arabia Saudită, Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite (EAU) au fost implicate în acorduri pentru dezvoltarea infrastructurii locale de IA.
Entuziasmul lui Huang este, prin urmare, justificat: pentru Nvidia, care luna aceasta a devenit prima companie din lume evaluată la 4 trilioane de dolari, guvernele reprezintă o sursă potențial uriașă de venituri. Banca de investiții Jefferies estimează că aceste inițiative suverane ar putea genera până la 200 de miliarde de dolari în venituri cumulate pentru Nvidia „în următorii ani”. Compania consideră că acest tip de cheltuieli ar putea atinge 1 trilion de dolari, într-un orizont la fel de vag.
În plus, IA suverană poate reprezenta o plasă de siguranță pentru Huang. Cei mai mari clienți ai săi — Amazon, Alphabet, Meta și Microsoft — dezvoltă propriile procesoare, ceea ce ar putea reduce, în timp, dependența de cipurile Nvidia. Arabia Saudită se așteaptă să achiziționeze „câteva sute de mii” de procesoare Nvidia de top în următorii cinci ani. EAU, cu planuri poate și mai ambițioase, intenționează să importe jumătate de milion anual.
reglementări la nivel de stat privind inteligența artificială / Foto: Shutterstock
Întrebarea rămâne: vor aduce aceste proiecte beneficii reale pentru contribuabili? În ciuda entuziasmului în creștere, conceptul rămâne vag, comentează sursa citată. IA suverană poate ajuta țările să-și dezvolte modele naționale, să protejeze datele sensibile și să extindă accesul la tehnologie. Însă va face prea puține pentru a reduce dependența de Statele Unite și, în multe cazuri, riscă să risipească sume uriașe de bani publici.
Abordările diferă subtil de la o țară la alta. Franța își centrează strategia în jurul Mistral, un dezvoltator local de modele, care a format un consorțiu cu banca de stat Bpifrance, fondul de investiții MGX și Nvidia, pentru a construi ceea ce este promovat drept cel mai mare campus european de date pentru IA. În Golf, guvernele controlează direct proiectele: în mai, Arabia Saudită a lansat Humain, o companie destinată construirii infrastructurii de IA din regat. În EAU, acest rol este deținut de G42, o firmă de IA deținută parțial de fondul suveran de investiții Mubadala.
Controlul asupra datelor naționale este, de asemenea, esențial. În domenii sensibile, cum este sănătatea, oficialii se tem ca informațiile pacienților să nu fie „înghițite” de modele străine. Un sistem autohton ar facilita protejarea acestor date, dar ar permite, totodată, utilizarea lor în antrenarea IA-ului.
O altă prioritate guvernamentală este extinderea accesului. Nadia Carlsten, directoarea DCAI — entitatea care operează Gefion, supercomputerul național de IA al Danemarcei — afirmă că organizațiile mici și institutele de cercetare „ajung mereu la coada listei”. O infrastructură locală, spune ea, ar putea asigura acces mai ieftin și mai fiabil. Gefion, lansat în 2024, este deja folosit pentru aplicații precum descoperirea de medicamente și prognoza meteo.
Totuși, aceste proiecte nu se apropie nici pe departe de o autonomie reală. Procesoarele de ultimă generație sunt elementul-cheie al IA-ului avansat — iar Nvidia domină piața, cu aproximativ 90% din cipurile comerciale disponibile. Este motivul pentru care Nvidia joacă un rol central în aproape toate inițiativele de tip IA suverană. Singurul rival serios, AMD, este tot american, comentează sursa citată. Serverele care găzduiesc aceste cipuri sunt fabricate în principal de alte două companii americane: Dell și Supermicro. Chiar și China, care a reușit să construiască un ecosistem IA aproape autosuficient, nu a reușit încă să dezvolte o alternativă internă la cele mai performante cipuri americane.
Proiectele de IA suverană ar putea ajuta guvernele să atingă obiective mai modeste — precum securizarea datelor sau accesul pentru cercetători — dar marile companii americane de cloud ar putea oferi aceleași lucruri, mai eficient. Dimensiunea lor le permite să negocieze mai bine cu furnizori precum Nvidia. Amazon și Microsoft oferă deja „cloud-uri suverane” cu controale de date îmbunătățite și infrastructură localizată. Modelele naționale de IA ar putea fi construite direct pe aceste platforme.
Kevin Xu, de la fondul Interconnected Capital, avertizează că multe proiecte IA suverane riscă să creeze „mai degrabă palate decât fabrici”. Desigur, comentează sursa citată, acesta ar fi o tragedie pentru contribuabili, dar, fără îndoială, o mare afacere pentru Nvidia.