România a redus deficitul bugetar la 7,8% din PIB în 2025, confirmă Eurostat. Consolidarea fiscală trebuie să continue

România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,8% din produsul intern brut (PIB), față de 9,2% din PIB în 2024, potrivit datelor definitive validate de Eurostat și prezentate de Ministerul Finanțelor. Reducerea de 1,4 puncte procentuale reprezintă una dintre cele mai importante ajustări înregistrate la nivelul Uniunii Europene, într-un context în care deficitul mediu comunitar a rămas la 3,1% din PIB. Cu toate acestea, România continuă să aibă cel mai ridicat deficit bugetar dintre statele membre. Ministerul Finanțelor subliniază că rezultatele confirmă efectele măsurilor de consolidare fiscală, dar avertizează că procesul de corectare a dezechilibrelor trebuie continuat, în condițiile în care datoria publică și cheltuielile cu dobânzile exercită presiuni tot mai mari asupra bugetului.

Datele publicate de Eurostat la 21 octombrie 2026 includ atât rezultatele definitive pentru 2025, validate în cadrul procedurii de deficit excesiv, cât și indicatori trimestriali provizorii pentru primele două trimestre ale anului 2026. Ministerul precizează că cele două categorii de date trebuie interpretate diferit, întrucât valorile trimestriale pentru 2026 pot fi revizuite la publicările următoare.

Veniturile bugetare au crescut, iar cheltuielile curente au fost temperate

Potrivit Ministerului Finanțelor, deficitul calculat conform metodologiei europene ESA 2010 a coborât de la 9,2% din PIB în 2024 la 7,8% în 2025. Valoarea este, de asemenea, mai bună decât nivelul de 7,9% comunicat de Eurostat în aprilie 2026.

Bursa de Valori București a încheiat ședința în scădere. Indicele BET s-a depreciat cu 0,76%

08:43

Bursa de Valori București a crescut cu 235% în cinci ani, cea mai mare performanță din Europa Centrală și de Est

17:37

Ajustarea a fost susținută în principal de creșterea veniturilor bugetare și de temperarea ritmului de majorare a cheltuielilor publice de funcționare. Veniturile administrației publice au urcat de la 34% din PIB în 2024 la 35,6% în 2025, ceea ce înseamnă un avans de 1,6 puncte procentuale.

Ministerul atribuie această evoluție măsurilor de consolidare adoptate în a doua parte a anului trecut și îmbunătățirii colectării veniturilor. În paralel, autoritățile au urmărit limitarea creșterii cheltuielilor curente, menținând protecția investițiilor, în special a proiectelor finanțate din fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Reducerea deficitului nu a eliminat însă dezechilibrele acumulate în anii anteriori. În 2023, deficitul României era de 6,6% din PIB, înainte să urce la 9,2% în 2024. Prin urmare, ajustarea din 2025 reprezintă un pas important, dar nu suficient pentru readucerea finanțelor publice într-o zonă considerată sustenabilă.

România are în continuare cel mai mare deficit din Uniunea Europeană

În pofida reducerii înregistrate în 2025, România rămâne statul membru cu cel mai ridicat deficit bugetar, de 7,8% din PIB. Polonia se situează pe locul al doilea, cu 7,2%, urmată de Belgia, cu 5,2%, și Franța, cu 5,1%.

La nivelul Uniunii Europene, deficitul mediu a rămas la 3,1% din PIB, în timp ce în zona euro s-a situat la 3%. În total, 11 state membre au înregistrat deficite de cel puțin 3% din PIB.

Ministerul Finanțelor apreciază că diminuarea deficitului este esențială pentru stabilitatea financiară a țării, reducerea costurilor de împrumut și recâștigarea spațiului bugetar necesar investițiilor și dezvoltării economice.

Potrivit estimărilor citate de instituție, agențiile internaționale de rating anticipează pentru România deficite mai mici în 2026: Moody’s estimează 5,8% din PIB, Fitch 5,9%, iar S&P 6,25%. Primele două prognoze se situează sub ținta de 6% din PIB menționată de minister în metodologia ESA, în timp ce estimarea S&P este ușor peste acest prag.

Separat, ținta de deficit asumată de Guvern pentru 2026, în cadrul execuției bugetare naționale, este de 6,2% din PIB. Această valoare trebuie diferențiată de ținta de 6% invocată în comunicat în raport cu estimările Moody’s și Fitch.

De ce a crescut deficitul trimestrial la 9,2% din PIB

Datele trimestriale publicate de Eurostat au atras atenția prin creșterea deficitului guvernamental ajustat sezonier al României de la 5,5% din PIB în primul trimestru din 2026 la 9,2% în trimestrul al doilea.

Ministerul Finanțelor avertizează însă că valoarea de 9,2% nu reprezintă deficitul cumulat pentru primul semestru și nici o estimare a rezultatului pentru întregul an. Indicatorul se referă exclusiv la deficitul trimestrial ajustat sezonier, raportat la PIB-ul trimestrului respectiv, ajustat la rândul său sezonier.

Potrivit instituției, variația reflectă în mare parte calendarul neobișnuit al cheltuielilor publice, în special al investițiilor, și nu trebuie interpretată automat ca o schimbare de tendință a finanțelor publice.

Anul 2026 este atipic din perspectiva investițiilor, întrucât România a trebuit să finalizeze până la 31 august proiecte și obiective asociate PNRR. O parte din plățile care, în mod obișnuit, s-ar fi realizat în trimestrele al treilea și al patrulea au fost efectuate mai devreme.

În trimestrul al doilea, plățile pentru investiții publice au însumat 38,3 miliarde de lei, comparativ cu 21,7 miliarde de lei în primul trimestru. Acest avans al cheltuielilor a contribuit la deteriorarea indicatorului trimestrial ESA.

Ministerul subliniază că evoluția trebuie analizată pe baza întregii serii statistice, nu prin compararea izolată a două trimestre. Pe seria ajustată sezonier, media deficitului din primul semestru al anului 2026 a fost de 7,35% din PIB, sub media de 8,45% din primul semestru al anului 2025.

Diferențele dintre metodologia ESA și execuția bugetară cash

O parte importantă a explicațiilor Ministerului Finanțelor privește diferențele dintre metodologia europeană ESA 2010 și metodologia națională cash, utilizată pentru raportarea execuției bugetului general consolidat.

Execuția cash înregistrează încasările și plățile efective din perioada analizată. Metodologia ESA urmărește, în schimb, momentul economic căruia îi aparțin veniturile și cheltuielile și include ajustări legate de creanțe, obligații, dobânzi, operațiuni financiare, fonduri europene și entități încadrate în sectorul administrației publice.

Din acest motiv, valorile calculate prin cele două sisteme nu sunt direct comparabile pentru aceeași perioadă calendaristică. În metodologia europeană, anumite venituri fiscale sunt atribuite perioadei în care s-a născut obligația de plată, nu exclusiv momentului încasării. Astfel, distribuția trimestrială poate diferi de cea reflectată în execuția cash.

Potrivit Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar cash la 30 iunie 2026 a fost de 41 de miliarde de lei, echivalentul a 2% din PIB. Nivelul a fost cu 28,8 miliarde de lei mai mic decât în aceeași perioadă a anului precedent.

Instituția consideră că reducerea reflectă temperarea cheltuielilor curente și îmbunătățirea colectării, dar precizează că o parte a ameliorării provine din încasări de fonduri europene și din calendarul plăților. Aceste elemente au un tratament diferit în metodologia ESA, astfel încât îmbunătățirea deficitului european poate fi mai graduală decât cea observată în execuția cash.

Deficitul semestrial s-a redus față de anii precedenți

Ministerul Finanțelor arată că, pe seria neajustată sezonier, deficitul cumulat pentru primul semestru din 2026 a fost de 3,4% din PIB, comparativ cu 3,6% în 2025 și 3,7% în 2024.

Instituția atrage atenția că procentele trimestriale din această serie nu trebuie însumate sau mediate mecanic, deoarece trimestrele au ponderi diferite în PIB-ul anual. Comparațiile relevante sunt cele cu aceeași perioadă a anului precedent și cele realizate la nivelul semestrului sau al întregului an.

De asemenea, datele trimestriale pentru 2026 sunt provizorii și pot fi revizuite în ambele sensuri. Valorile aferente trimestrului întâi au fost deja revizuite odată cu publicarea datelor pentru trimestrul al doilea, iar unele cifre pentru trimestrele al doilea și al patrulea din 2025 au fost ajustate în scădere.

Rezultatele definitive pentru întregul an 2026 vor fi evaluate în cadrul notificării europene din aprilie 2027, potrivit calendarului prezentat de minister.

Datoria publică și dobânzile limitează spațiul bugetar

Pe lângă deficitul ridicat, România se confruntă cu o creștere semnificativă a datoriei publice. La sfârșitul anului 2025, aceasta ajunsese la 58,9% din PIB, față de 48,3% în 2022. Avansul de peste zece puncte procentuale în numai trei ani mărește presiunea asupra finanțelor publice.

Costurile împrumuturilor se reflectă deja în cheltuielile bugetare. În primul semestru din 2026, cheltuielile cu dobânzile au totalizat 29,4 miliarde de lei, cu 4,1 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

România se află în procedura de deficit excesiv din 2020, iar corectarea dezechilibrelor acumulate în mai mulți ani necesită un efort susținut. Ministerul Finanțelor consideră că fiecare întârziere a ajustării fiscale mărește costurile cu dobânzile și reduce resursele disponibile pentru alte priorități publice.

Rectificarea bugetară și controlul cheltuielilor, priorități pentru finalul anului

Execuția bugetului general consolidat arată că deficitul cash a ajuns la 3,82% din PIB după primele nouă luni din 2026, față de 5,35% în aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția este considerată compatibilă cu ținta anuală de 6,2% din PIB, cu condiția menținerii disciplinei bugetare în ultimul trimestru.

Pentru atingerea obiectivului, Ministerul Finanțelor indică două direcții principale. Prima vizează o abordare prudentă în gestionarea cheltuielilor, cu prioritizarea obligațiilor esențiale și amânarea costurilor care nu sunt urgente sau justificate.

A doua direcție este rectificarea bugetară, prin care autoritățile urmăresc reducerea cheltuielilor nenecesare și concentrarea resurselor asupra investițiilor aflate în derulare și asupra funcționării esențiale a statului.

Investițiile publice au ajuns la 107,8 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu 25,2 miliarde de lei peste nivelul din perioada similară a anului trecut, o mare parte a finanțării provenind din fonduri europene.

Pentru atingerea țintei de deficit, trimestrul al patrulea oferă un spațiu de aproximativ 2,4 puncte procentuale din PIB, echivalentul a circa 49 de miliarde de lei. Ministerul avertizează însă că această perioadă concentrează, în mod tradițional, o parte importantă a plăților anuale, ceea ce impune un control atent al cheltuielilor.