Majorarea taxelor nu mai poate susține singură reducerea deficitului bugetar: România are nevoie de o colectare mai eficientă și de cheltuieli publice mai bine controlate

Creșterea taxelor pentru reducerea deficitului bugetar își atinge limitele, în condițiile în care atât companiile, cât și populația resimt efectele fiscalității mai ridicate, iar perspectivele economice ale României se deteriorează. Economia ar urma să înregistreze un avans de numai 0,7% în acest an, ceea ce impune identificarea unor soluții care să permită continuarea consolidării bugetare fără accentuarea presiunilor asupra consumului, investițiilor și competitivității. Aceasta este evaluarea Ruxandrei Târlescu, partener coordonator Taxe în cadrul PwC România, care consideră că autoritățile trebuie să schimbe treptat abordarea privind reducerea deficitului. Deși ajustarea finanțelor publice va trebui să continue în anii următori, spațiul disponibil pentru noi majorări de taxe este tot mai restrâns.

Creșterea fiscalității din ultimul an a pus presiune asupra mediului de afaceri și asupra gospodăriilor, iar încetinirea economiei arată că efectele acestor măsuri nu pot fi ignorate. În aceste condiții, România trebuie să găsească un echilibru între necesitatea reducerii deficitului și menținerea unei economii capabile să genereze investiții, locuri de muncă și venituri bugetare. Obiectivul pe termen lung rămâne readucerea deficitului bugetar la 3% din produsul intern brut până în 2031. Pentru atingerea acestei ținte, însă, autoritățile vor avea nevoie de o combinație de măsuri fiscale, îmbunătățirea colectării veniturilor și eficientizarea cheltuielilor publice, în locul unei dependențe tot mai mari de majorarea impozitelor.

Noul Guvern anunță măsuri pentru continuarea consolidării fiscale

Direcțiile fiscale prezentate de noul Guvern înainte de obținerea votului Parlamentului ar putea contribui la reducerea deficitului fără introducerea unor noi majorări de taxe, apreciază Ruxandra Târlescu. Măsurile anunțate urmăresc să combine ajustarea bugetară cu diminuarea presiunilor asupra economiei, însă rezultatele vor depinde de modul în care acestea vor fi adoptate și aplicate.

Fitch menține ratingul Romgaz la „BBB-”, cu perspectivă negativă, în așteptarea dezvoltării proiectului Neptun Deep

10:09

Bursa de Valori București a încheiat ședința de miercuri pe plus, cu tranzacții de aproape 132 de milioane de lei

08:31

Printre schimbările avute în vedere se numără eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu 1 ianuarie 2027 și menținerea principiului cotei unice. Alte direcții vizează extinderea bazei de impozitare, îmbunătățirea colectării TVA, accelerarea rambursărilor către companii, eficientizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și controlul mai strict al cheltuielilor publice.

Potrivit reprezentantei PwC România, acest ansamblu de măsuri ar putea muta accentul de la creșterea repetată a taxelor către o consolidare fiscală mai sustenabilă. Lărgirea bazei de impozitare ar permite atragerea unor venituri suplimentare, în timp ce o administrare fiscală mai eficientă ar putea reduce pierderile generate de neconformare.

Eliminarea IMCA ar putea contribui, la rândul său, la îmbunătățirea predictibilității pentru companii. Totuși, efectele pozitive depind de coerența întregului pachet fiscal și de capacitatea autorităților de a pune în practică măsurile anunțate, fără să creeze noi incertitudini pentru mediul de afaceri.

Deficitul rămâne o problemă majoră într-o economie aflată în încetinire

Reducerea deficitului bugetar devine mai dificilă atunci când ritmul de creștere economică scade. Într-un asemenea context, majorarea fiscalității poate produce efecte adverse asupra investițiilor și consumului, iar diminuarea activității economice poate limita chiar veniturile pe care statul încearcă să le obțină.

Ruxandra Târlescu avertizează că presiunea fiscală suplimentară riscă să afecteze competitivitatea companiilor și capacitatea acestora de a investi. Dacă firmele și consumatorii își reduc cheltuielile, efectele se pot transmite în economie, influențând vânzările, producția și baza de impozitare.

Potrivit estimărilor Comisiei Europene menționate în analiză, deficitul bugetar al României ar urma să se situeze la aproximativ 6,2% din PIB în acest an. Pentru coborârea sub pragul de 3% din PIB până în 2031, ar mai fi necesară o ajustare de aproximativ trei puncte procentuale din PIB.

În acest context, simpla creștere a cotelor de impozitare nu reprezintă o soluție suficientă. Autoritățile trebuie să se asigure că veniturile existente sunt colectate integral și că resursele publice sunt utilizate eficient, astfel încât ajustarea bugetară să nu afecteze suplimentar potențialul de dezvoltare al economiei.

Majorările de taxe au adus venituri suplimentare la buget

Analiza PwC arată că ajustarea fiscală realizată în ultimul an s-a bazat în principal pe majorarea taxelor. Printre schimbările importante s-au numărat creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, unificarea cotelor reduse la nivelul de 11%, majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16% și creșterea impozitelor locale pe proprietate.

Aceste modificări au contribuit la sporirea veniturilor colectate de stat. Datele Ministerului Finanțelor citate în analiză arată că încasările din TVA au crescut cu 22,2% în intervalul august 2025 – iulie 2026, comparativ cu cele 12 luni precedente.

În același timp, deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB în primele opt luni din 2026, de la 4,51% din PIB în perioada similară a anului 2025. Evoluția indică o îmbunătățire a indicatorului bugetar în intervalul analizat, chiar dacă estimarea pentru întregul an rămâne semnificativ mai ridicată.

Cele trei mari agenții internaționale de rating, Fitch, Moody’s și S&P, au menținut România în categoria recomandată investițiilor, însă toate au păstrat perspectiva negativă. Această situație arată că, deși ajustarea fiscală a produs rezultate, persistă riscuri privind sustenabilitatea finanțelor publice.

Inflația și scăderea consumului evidențiază presiunile asupra economiei

Majorarea fiscalității a fost însoțită de presiuni asupra prețurilor și consumului, potrivit datelor prezentate în analiză. Rata anuală a inflației a ajuns la 10,85% în luna mai, după care a coborât la 6,17% în august și a urcat din nou la 6,61% în septembrie, conform Institutului Național de Statistică.

În paralel, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,1% în primele opt luni ale anului 2026 față de aceeași perioadă din 2025. Evoluția indică o diminuare a activității comerciale și evidențiază presiunile exercitate asupra cererii interne.

În opinia Ruxandrei Târlescu, aceste evoluții susțin necesitatea unei abordări mai echilibrate a consolidării fiscale. O nouă rundă de majorări ar putea amplifica dificultățile întâmpinate de populație și companii, în timp ce încetinirea activității economice ar putea limita efectele pozitive urmărite prin creșterea impozitelor.

Reducerea deficitului de colectare a TVA, principala rezervă de venituri

Reprezentanta PwC România consideră că îmbunătățirea colectării TVA ar trebui să fie prioritatea principală pentru creșterea veniturilor bugetare. În opinia sa, România nu are nevoie în primul rând de cote mai ridicate, ci de recuperarea sumelor care sunt deja datorate statului și care nu ajung în buget.

Potrivit datelor Comisiei Europene citate în analiză, în 2023 România nu a colectat aproximativ o treime din TVA-ul pe care ar fi trebuit să îl încaseze. Deficitul de conformare fiscală, cunoscut drept „gap de TVA”, a fost cel mai ridicat din Uniunea Europeană, în condițiile în care media europeană s-a situat la 9,5%.

Pierderea asociată acestui deficit de colectare a fost estimată la 45,5 miliarde de lei într-un singur an, sumă care, potrivit analizei, a depășit veniturile aduse de majorarea cotei de TVA. Ruxandra Târlescu arată că recuperarea fiecărui punct procentual din deficitul de colectare ar putea aduce aproximativ 1,5 miliarde de lei suplimentar la buget.

Autoritățile dispun deja de instrumente digitale care pot contribui la reducerea evaziunii și la identificarea neconcordanțelor fiscale. Facturarea electronică, raportarea SAF-T, sistemul e-Transport și declarația de TVA precompletată permit ANAF să obțină informații despre tranzacții într-un interval apropiat de momentul efectuării acestora.

Folosirea coordonată a acestor sisteme, împreună cu verificarea încrucișată a datelor și controale fiscale țintite, ar putea îmbunătăți conformarea și ar putea limita avantajele obținute de operatorii care nu își îndeplinesc obligațiile. O colectare mai eficientă ar genera venituri suplimentare fără a transfera automat noi costuri asupra contribuabililor care își plătesc deja taxele.

Cheltuielile publice trebuie eficientizate fără sacrificarea investițiilor

O altă direcție importantă pentru consolidarea bugetară este reforma cheltuielilor statului. Potrivit analizei, reducerea deficitului nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe sporirea veniturilor, ci și pe evaluarea modului în care sunt alocate și utilizate resursele publice.

Eficientizarea cheltuielilor trebuie însă realizată fără diminuarea investițiilor productive în domenii precum infrastructura, energia, educația și digitalizarea. Aceste sectoare pot contribui la dezvoltarea economică pe termen lung și la creșterea competitivității, astfel încât reducerea cheltuielilor nu trebuie să afecteze proiectele cu valoare economică și socială ridicată.

În același timp, predictibilitatea fiscală este esențială pentru deciziile de investiții ale companiilor. Modificările frecvente ale regulilor fiscale pot îngreuna planificarea financiară și pot spori incertitudinea, motiv pentru care eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027 este privită de reprezentanta PwC ca un pas potențial în direcția unui cadru mai stabil.

Ruxandra Târlescu subliniază că prima etapă a ajustării a demonstrat că majorarea taxelor poate aduce rapid venituri suplimentare. De acum înainte, însă, statul trebuie să demonstreze că poate colecta mai eficient sumele datorate și că poate cheltui mai bine banii publici.