Irlanda riscă să își vadă modelul economic pus sub semnul întrebării, pe fondul noii politici comerciale promovate de președintele SUA, Donald Trump. Guvernatorul Băncii Centrale a Irlandei, Gabriel Makhlouf, avertizează că Dublinul trebuie să decidă rapid dacă va reduce cheltuielile publice sau va extinde baza de impozitare pentru a-și proteja finanțele.
Într-un interviu acordat publicației Politico, Makhlouf a subliniat că dependența masivă de veniturile generate de câteva multinaționale reprezintă un risc major pentru stabilitatea bugetară a țării.
În ultimii ani, Irlanda a beneficiat de investiții masive din partea companiilor americane din tehnologie și farma, atrase de forța de muncă bine pregătită și de una dintre cele mai reduse cote de impozitare a profitului din lumea dezvoltată.
Acest model a generat șase excedente bugetare în ultimii opt ani, transformând Irlanda într-un exemplu de performanță fiscală în Uniunea Europeană. Totuși, succesul a venit cu un cost: o dependență critică de impozitul pe profit plătit de un număr limitat de corporații.
„Dependența de câteva multinaționale pentru a umple vistieria guvernului este în mod clar un risc”, a declarat Makhlouf. În contextul amenințărilor tarifare venite din partea Washingtonului, oficialul consideră „urgentă” identificarea unor surse alternative de venit bugetar.
Administrația Trump a introdus un tarif de 15% pentru toate importurile europene, marcând o schimbare semnificativă în relațiile comerciale transatlantice. Pentru prima dată în ultimele decenii, industria farmaceutică este vizată direct de astfel de măsuri.
Mai mult, Casa Albă a amenințat cu un tarif de 100% pentru produsele farmaceutice, suspendat temporar pentru companiile care investesc în producție în SUA sau acceptă reduceri de prețuri pentru consumatorii americani.
Giganți precum Eli Lilly și Pfizer au reușit să evite impactul direct prin utilizarea acestor excepții. Însă companiile mai mici, care operează din Irlanda și nu beneficiază de acorduri bilaterale favorabile, rămân vulnerabile.
Chiar dacă Curtea Supremă a Statelor Unite a limitat temporar utilizarea tarifelor fără aprobarea Congresului, administrația americană a indicat că va căuta alte mecanisme legale pentru a menține presiunea comercială.
Pe termen scurt, Makhlouf nu anticipează o prăbușire a încasărilor din impozitul pe profit, mai ales în contextul cererii ridicate pentru medicamentele pentru slăbit produse în Irlanda. Totuși, îngrijorarea sa vizează orizontul mediu.
Guvernul de coaliție condus de Taoiseach Micheál Martin s-a angajat să majoreze cheltuielile publice cu o medie anuală de 7,4% în următorii trei ani. Potrivit Consiliului Consultativ Fiscal Irlandez, aproximativ 90% din veniturile suplimentare estimate din impozitul pe profit vor fi absorbite de aceste angajamente.
În acest context, o eventuală scădere a încasărilor ar crea un dezechilibru major în finanțele publice.
Makhlouf recomandă implementarea propunerilor formulate de Comisia pentru impozitare și bunăstare, care a sugerat creșterea taxelor pe capital și avere, eliminarea unor lacune în materie de TVA și lărgirea bazei fiscale. Raportul, publicat în urmă cu trei ani, nu a fost pus în aplicare, pe fondul fluxului constant de venituri din impozitul pe profit.
Dincolo de riscurile fiscale, guvernatorul avertizează asupra unei probleme structurale majore: deficitul de locuințe. Lipsa acestora, în special în zonele cu activitate economică intensă, limitează capacitatea companiilor de a se extinde.
„Auzi oameni spunând că vor să se extindă, dar nu pot atrage angajați pentru că aceștia nu își permit sau nu găsesc locuințe”, a explicat Makhlouf.
Situația contrastează puternic cu perioada de acum 16 ani, când prăbușirea unei bule imobiliare a forțat Irlanda să solicite un plan de salvare internațional. De atunci, banca centrală a menținut reguli macroprudențiale stricte pentru a preveni o nouă explozie a creditării excesive.
Oficialul respinge ideea relaxării bufferului anticiclic de capital impus băncilor, chiar dacă acesta se numără printre cele mai ridicate din Europa. În opinia sa, soluția nu constă în creșterea creditării, ci în accelerarea proceselor de autorizare și reformarea sistemului de planificare urbană.
Guvernul a anunțat deja un plan de acțiune în 12 puncte pentru a elimina blocajele din domeniul locuințelor, energiei și infrastructurii. Rămâne însă de văzut dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a susține creșterea economică într-un context internațional marcat de tensiuni comerciale și incertitudine fiscală.