Nicolas Dufourcq, directorul general al Bpifrance, spune că Europa riscă să-și piardă viitorul economic, fiind prinsă între dominația industrială a Chinei și supremația tehnologică a Statelor Unite.
Europa traversează o perioadă critică, marcată de vulnerabilități economice majore. Nicolas Dufourcq, șeful Bpifrance – banca de investiții de stat a Franței, avertizează că bătrânul continent este deja „colonizat dublu”. Industrial de către China și digital de către Statele Unite.
Declarațiile au fost făcute la conferința IPEM, dedicată capitalului privat, desfășurată la Paris.
„Îmi pare rău că sunt radical, dar suntem colonizați industrial de chinezi și digital de americani. Nu este vorba de viitor, consecințele sunt deja prezente”, a spus Dufourcq.
El a explicat că problema centrală ține de incapacitatea Europei de a-și direcționa capitalul uriaș către propriile industrii de viitor. În loc să finanțeze inovatorii locali, miliardele de euro strânse din economiile populației și ale fondurilor de investiții pleacă spre imobiliare și apoi către tehnologia americană, atunci când investitorii sunt dispuși să-și asume mai multe riscuri.
Conform datelor citate de oficialul francez, companiile susținute de fondurile de risc din Statele Unite au atras în prima jumătate a anului 2025 de aproape patru ori mai mult capital decât firmele europene.
Un exemplu concret este startup-ul francez de calcul cuantic Quandela. Acesta a dezvoltat un cip despre care Dufourcq afirmă că depășește performanțele unor rivali americani. Cu toate acestea, compania se confruntă cu dificultăți majore în atragerea de finanțare privată pe continent.
Bpifrance a participat deja la trei runde de investiții în Quandela. Firma a reușit să ridice în total 61,85 milioane de euro. Fondul suveran al Franței gestionează aproximativ 100 de miliarde de euro, dar cazuri precum cel al Quandela scot la iveală lipsa de implicare a capitalului privat european.
„Economiile Europei, atunci când sunt investite în active riscante, ajung în SUA. Este o realitate periculoasă”, a punctat Dufourcq.
Problema nu este doar financiară, ci și culturală. Potrivit șefului Bpifrance, Europa suferă de o aversiune structurală față de risc, în timp ce Statele Unite cultivă exact opusul.
„În California, investitorii consideră că este datoria lor să finanțeze startup-uri cu risc mare și creștere accelerată. Acolo se joacă viitorul. Dacă nu adoptăm această cultură, vom continua să investim în turism, vin, imobiliare și tehnologie americană”, a ironizat oficialul francez.
Această diferență de mentalitate este confirmată și de investitori britanici. Harry Stebbings, fondatorul fondului de capital de risc 20VC, a declarat recent că Europa are o „mentalitate risk-off”, spre deosebire de SUA, unde predomină „risk-on”.
El a dezvăluit că fondul său a strâns între 800 și 850 milioane de dolari, dar 750 de milioane au provenit din Statele Unite.
„Este uimitor. Când vom genera profituri consistente, acestea se vor întoarce în SUA”, a spus Stebbings.
Situația devine cu atât mai alarmantă cu cât diferența dintre piețele americane și cele europene continuă să se adâncească. În timp ce startup-urile americane primesc capital masiv pentru dezvoltarea de tehnologii emergente, în Europa firmele similare se lovesc de un zid al scepticismului.
Statisticile arată că investitorii europeni preferă să plaseze fonduri în imobiliare sau în obligațiuni, considerate sigure, dar cu randamente reduse. Iar atunci când sunt dispuși să-și asume riscuri, aleg tot companii din Silicon Valley, nu pe cele din propriile capitale.
Dufourcq a avertizat că această atitudine nu face decât să accelereze declinul economic al continentului. Fără finanțare consistentă pentru deep tech și industrii strategice, Europa riscă să devină o piață de consum dependentă de importuri tehnologice și industriale.
Există însă și o notă pozitivă. Piața suedeză de capital a reușit să contrazică tendința generală din Europa. În 2025, companiile din Suedia au atras peste 2 miliarde de dolari prin oferte publice inițiale.
Explicația constă în cultura locală, unde populația acceptă un grad mai mare de risc atunci când investește în acțiuni, spre deosebire de orientarea predominantă către obligațiuni din alte state europene.