Semnal de alarmă: Inteligența artificială riscă să reaprindă inflația și să împingă dobânzile în sus

Entuziasmul fără precedent din jurul inteligenței artificiale, care a alimentat creșteri spectaculoase pe bursele mondiale, ar putea ascunde un risc major ignorat de mulți investitori: revenirea agresivă a inflației. Marii jucători din industria financiară avertizează că boomul investițiilor în inteligența artificială (AI), departe de a fi doar un motor al productivității, poate genera presiuni semnificative asupra prețurilor și poate forța băncile centrale să mențină dobânzile ridicate sau chiar să revină la majorări.

Piețele financiare au intrat în 2026 pe fondul unei euforii alimentate de tehnologie, după ce indicii bursieri americani au atins maxime istorice în 2025, impulsionați de un grup restrâns de giganți din sectorul tech. Inteligența artificială a devenit principalul pariu al investitorilor, iar așteptările privind relaxarea politicii monetare au susținut atât acțiunile, cât și obligațiunile, în special titlurile de stat americane, care au consemnat cea mai bună performanță anuală din ultimii cinci ani. În spatele acestui optimism, analiștii avertizează însă că investițiile masive în AI pot alimenta exact tipul de dezechilibre care au ținut inflația la cote ridicate în ultimii ani, arată Reuters.

Inflația revine în prim-plan pe fondul boomului investițiilor tehnologice

Deși inflația globală a dat semne de temperare, aceasta rămâne peste țintele băncilor centrale, în special în Statele Unite, unde Rezerva Federală urmărește un nivel mediu de 2%. Potrivit analiștilor citați de agențiile internaționale de presă, piețele par să subestimeze riscul unei reaccelerări a inflației, alimentată parțial de explozia cheltuielilor în domeniul inteligenței artificiale.

BCE se pregătește să majoreze dobânzile, pe fondul noului șoc energetic provocat de războiul din Iran

14:15

Turcia începe o nouă forare în Marea Neagră. Ankara caută petrol și își extinde operațiunile energetice

12:17

Cursa de mii de miliarde de dolari dusă de companii precum Microsoft, Meta sau Alphabet pentru construirea de centre de date uriașe are un impact direct asupra cererii de energie, cipurilor avansate și infrastructurii. Această presiune suplimentară se traduce prin costuri mai mari, care riscă să fie transferate în economie și, în final, către consumatori.

Strategii de top din marile fonduri de investiții avertizează că tocmai aceste costuri crescânde pot deveni „acul” care sparge bula de pe piețele financiare. Într-un astfel de scenariu, băncile centrale ar putea fi nevoite să oprească ciclurile de reducere a dobânzilor, ba chiar să revină la o politică monetară mai dură.

Pentru 2026, stimulentele guvernamentale din SUA, Europa și Japonia, combinate cu expansiunea accelerată a AI, sunt văzute ca factori de susținere a creșterii economice globale. În același timp, administratorii de fonduri se pregătesc pentru un context în care inflația se dovedește mai persistentă decât se anticipa inițial.

Dobânzi mai mari, evaluări sub presiune și nervozitate pe burse

O politică monetară mai restrictivă ar avea efecte directe asupra piețelor financiare. Costurile de finanțare pentru proiectele de inteligență artificială ar crește, investițiile speculative ar deveni mai puțin atractive, iar profiturile și evaluările companiilor din sectorul tech ar intra sub presiune.

Analiștii Morgan Stanley subliniază că, în estimările lor, costurile asociate inteligenței artificiale nu sunt în scădere, ci dimpotrivă. Inflația se manifestă atât în prețul cipurilor avansate, cât și în costurile energiei necesare pentru funcționarea centrelor de date, ceea ce sugerează că presiunile inflaționiste ar putea persista pe termen mediu.

Estimările indică faptul că inflația de consum din SUA ar putea rămâne peste ținta Rezervei Federale cel puțin până la finalul lui 2027, inclusiv din cauza investițiilor corporative masive în AI. În acest context, oficiali și strategi ai marilor bănci de investiții avertizează că piețele ar putea fi forțate să-și ajusteze așteptările privind dobânzile.

Posibilă reluare a majorărilor de dobândă

JP Morgan consideră că îmbunătățirea pieței muncii din SUA, cheltuielile de stimulare și reducerile de dobândă deja implementate vor menține inflația peste nivelul dorit, indiferent de evoluția prețurilor la tehnologie. Aviva Investors vede drept principal risc pentru 2026 oprirea reducerilor de dobândă sau chiar reluarea majorărilor, pe fondul presiunilor inflaționiste generate de AI și de politicile fiscale expansioniste.

Primele semnale de nervozitate au început deja să apară pe piețe. Acțiunile unor companii mari din tehnologie au fost penalizate după ce au raportat creșteri abrupte ale cheltuielilor sau au avertizat asupra comprimării marjelor de profit. Producători din zona hardware anticipează presiuni suplimentare asupra prețurilor și profiturilor în a doua parte a lui 2026, pe fondul scumpirii memoriilor și componentelor utilizate în centrele de date.

În paralel, analiștii de la Deutsche Bank estimează că investițiile globale în centre de date pentru inteligență artificială ar putea ajunge la aproximativ 4.000 de miliarde de dolari până în 2030. Ritmul accelerat al acestor proiecte riscă să creeze blocaje în aprovizionarea cu cipuri și energie, amplificând spirala costurilor și presiunile inflaționiste.