Proiecte și aplicații AI excentrice, dezvoltate în „Silicon Valley-ul Chinei”: de la inteligența artificială pentru divinație la roboţi şi interfeţe creier–computer

”Silicon Valley-ul Chinei”, oraşul Hangzhou, a devenit deja un hub major al inteligenţei artificiale unde giganţi tech şi startupuri locale dezvoltă cipuri avansate, roboţi şi interfeţe creier–computer. Antreprenorii mizează pe aplicații: AI pets, aplicaţii de consiliere emoţională sau chiar platforme digitale de divinaţie, relatează CNBC.

De la roboți autonomi și vehicule fără șofer, până la simulări complexe ale mediului real, inclusiv modele climatice, companiile dezvoltă așa-numitele „modele ale lumii” — sisteme AI capabile să interacționeze direct cu realitatea materială.

Orașul Hangzhou, situat pe coasta de sud-est a Chinei și cunoscut până de curând mai ales ca bastion al Alibaba, încearcă să își redefinească rolul în economia globală a inteligenței artificiale. La un an după apariția DeepSeek, startupul care a atras atenția comunității internaționale, ecosistemul local de AI reflectă o combinație de ambiții globale, presiune competitivă internă și experimente tehnologice neconvenționale.

Plan drastic la Volkswagen: economii de 20% până la final de 2028

22:01

TVA mai mare, piață mai mică: investițiile imobiliare au scăzut drastic în 2025

21:08

AI-ul cu suport fizic, prioritate strategică pentru Beijing

Beijingul a inclus „inteligența întrupată” printre direcțiile-cheie ale următorului plan cincinal, semnalând că AI-ul nu mai este privit doar ca software, ci ca infrastructură industrială și strategică. În Hangzhou, această orientare se traduce prin ascensiunea unor startupuri precum Manycore, Unitree și Deep Robotics, parte din grupul supranumit „cei șase mici dragoni”, care se pregătesc pentru listări bursiere fie în Hong Kong, fie pe piețele interne.

Spre deosebire de modelele lingvistice mari, antrenate pe date textuale, AI-ul destinat lumii fizice necesită seturi complexe de informații — de la greutate și textură, până la temperatură și forță mecanică. Potrivit lui Victor Huang, cofondator al Manycore și fost inginer Nvidia, utilizarea AI pentru a calcula și simula aceste date reduce semnificativ costurile și timpul de dezvoltare.

China beneficiază, în acest context, de avantaje structurale: costuri mai reduse ale energiei, posibilitatea amplasării centrelor de date în regiuni mai reci și accesul la volume mari de date industriale. Aceste elemente pot compensa parțial lipsa accesului la cele mai avansate cipuri occidentale.

Pariul pe AI în regim open-source ca strategie

Manycore a ales să își ofere modelul de inteligență spațială în regim open-source, o abordare frecvent întâlnită în China și diferită de modelul comercial dominant în SUA, promovat de companii precum OpenAI. Strategia permite colectarea rapidă de feedback și accelerarea adopției, dar limitează monetizarea directă, amplificând presiunea investitorilor asupra perspectivelor de venit.

Această tensiune între deschidere și profitabilitate este una recurentă în ecosistemul chinez de AI, unde viteza și scalarea sunt adesea prioritizate în detrimentul modelelor de business clare pe termen scurt.

Aplicații AI de divinație

Dincolo de competiția pentru „AI-ul fizic”, Hangzhou găzduiește și o scenă alternativă, mai experimentală. Suburbia Liangzhu a devenit un hub informal pentru dezvoltatori care construiesc aplicații AI pentru fitness, organizare personală sau suport emoțional, beneficiind de costuri reduse și de o presiune comercială minimă.

Un antreprenor recent stabilit în zonă lucrează, de exemplu, la o aplicație AI bazată pe instrumente tradiționale chinezești de divinație, mizând pe dimensiunea emoțională a interacțiunii om–tehnologie. Cu bugete reduse, fondatorii pot dezvolta rapid prototipuri funcționale, ceea ce face din Liangzhu un teren fertil pentru experimentare.

Proiecte cu ambiții industriale majore

Această efervescență a atras interesul investitorilor, iar evenimentele locale de tip „Demo Day” au evoluat de la întâlniri informale la reuniuni regionale. Tot mai multe startupuri vizează piețele externe, atât din cauza concurenței intense din China, cât și a reticenței consumatorilor locali de a plăti pentru aplicații digitale.

Hangzhou rămâne un laborator deschis pentru viitorul inteligenței artificiale, unde proiecte cu ambiții industriale majore coexistă cu experimente excentrice. Într-o piață aflată sub presiune geopolitică și tehnologică, orașul oferă o imagine concentrată a modului în care China încearcă să transforme AI-ul din promisiune software într-un motor al economiei reale.