Cum ar putea remodela piețele financiare tensiunile din Orient

Escaladarea situației din Orientul Mijlociu ca urmare a atacurilor SUA și Israelului asupra Iranului ar putea remodela piețele financiare.

Impactul se resimte deja pe piețele petrolului. Temerile asupra fluxului de țiței prin noduri critice, precum strâmtoarea Ormuz, au dus la creșteri semnificative ale prețurilor și la volatilitate accentuată. Pe lângă energie, piețele de capital, valutele și activele considerate de refugiu se pot mișca abrupt pe fondul incertitudinii privind durata și amploarea tensiunilor din regiune.

Cum afectează conflictul SUA-Israel-Iran piețele financiare: petrolul, primul indicator al crizei

Atacurile lansate sâmbătă de Statele Unite și Israel asupra Iranului au vizat inclusiv structuri de conducere. Acestea au amplificat tensiunile din Orientul Mijlociu și au pus în alertă statele din Golful Persic. Analiștii avertizează că efectele asupra piețelor globale pot fi semnificative. Sunt vizate sectorul energiei, cursurile valutare, activele de refugiu și bursele regionale, se arată într-o analiză a agenției de știri Reuters.

Piața auto din Rusia se confruntă cu cel mai slab început de an după 2006

10:44

Navigația prin Golf, suspendată după atacurile SUA asupra Iranului

08:47

Prețul petrolului rămâne cel mai sensibil indicator al crizei. Iranul este un producător major și controlează, împreună cu statele din Peninsula Arabică, strâmtoarea Ormuz. Aproximativ 20% din producția globală de țiței trece prin acest punct, iar orice confruntare deschisă ar putea reduce fluxurile și crește cotațiile.

Vineri, petrolul Brent era tranzacționat în jurul valorii de 73 de dolari pe baril, cu 20% peste nivelul de la începutul anului. Unele companii petroliere și case de trading au suspendat deja transporturile prin Ormuz.

William Jackson, economist-șef la Capital Economics, estimează că Brent ar putea urca spre 80 de dolari chiar și într-un conflict limitat. Dacă tensiunile se prelungesc, prețul ar putea atinge 100 de dolari pe baril. În acest caz, inflația globală ar putea crește cu 0,6-0,7%.

Volatilitate pe burse și pe piața valutară

Escaladarea conflictului din regiune ar putea accentua volatilitatea într-un an deja marcat de fluctuații puternice. Tarifele impuse de administrația Trump și corecțiile din sectorul tehnologic au generat deja mișcări bruște. Indicele VIX a crescut cu o treime de la începutul anului. Volatilitatea implicită a obligațiunilor americane este în urcare cu 15%.

Pe piața valutară, reacțiile pot fi rapide. În timpul conflictului din iunie anul trecut, dolarul american s-a depreciat cu 1%, pierderea fiind recuperată însă rapid. Analiștii de la Commonwealth Bank of Australia spun că evoluția dolarului va depinde de durata și de amploarea crizei. Dacă tensiunile afectează livrările de petrol, moneda americană s-ar putea aprecia față de majoritatea monedelor, cu excepția yenului japonez și a francului elvețian, considerate active de refugiu.

Șechelul rămâne însă vulnerabil. În iunie 2025, moneda israeliană a pierdut 5% la debutul conflictului și a reacționat puternic și în episoadele de escaladare din aprilie și octombrie 2024. JPMorgan Chase avertizează că presiunea ar putea fi mai persistentă, mai ales dacă Israelul își extinde operațiunile.

Francul elvețian, deja apreciat cu 3% față de dolar în acest an, ar putea atrage noi fluxuri de capital. Aurul, în creștere cu 22% în 2026, rămâne căutat de investitori, la fel și argintul. Cererea pentru obligațiunile americane ar putea crește după scăderea randamentelor din ultimele săptămâni. În schimb, Bitcoin nu mai este considerat un activ de refugiu. Prima și cea mai populară criptomonedă descentralizată din lume a pierdut sâmbătă 2% și peste 25% în ultimele două luni.

Bursele regionale, primele afectate

Primele semnale vor veni de pe piețele din Arabia Saudită și din Qatar, care se redeschid duminică. Indicii regionali sunt corelați cu evoluția petrolului, iar o escaladare extinsă ar putea genera presiuni suplimentare.

Ryan Lemand, CEO la Neovision Wealth Management, estimează că bursele ar putea scădea dacă ostilitățile continuă. Acțiunile din Golf ar putea pierde între 3% și 5%, în funcție de intensitatea conflictului. Indicele principal al bursei saudite a scăzut cu 1,3% în ultimele cinci zile, până joi. Piața din Dubai, care se va redeschide luni, a înregistrat și ea declinuri în ultimele două săptămâni.

Mai multe companii aeriene internaționale, inclusiv Tarom, au anulat zboruri către Orientul Mijlociu. Dacă spațiul aerian va fi restricționat pe termen lung, acțiunile din sector ar putea fi serios afectate.

În schimb, producătorii europeni de armament, cu creșteri de aproximativ 10% în 2026, ar putea beneficia de cerere sporită din cauza intensificării riscurilor de securitate.