Sfârșit de mandat la MIPE. România a primit fonduri europene în valoare de 3,2 miliarde de euro în prima jumătate a anului 2025

România a încasat în primele șase luni ale anului 2025 suma de 3,2 miliarde de euro de la Comisia Europeană, fonduri europene care au fost esențiale pentru susținerea stabilității bugetare și pentru finanțarea investițiilor publice, conform raportului de mandat al ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, care încheie în această săptămână cel de-al treilea mandat de coordonare a MIPE.

„’În gestionarea fondurilor europene, fiecare ezitare costă, iar fiecare lună pierdută se poate transforma într-un an fără investiții. Cu această gândire am preluat acest mandat, pe care îl încheiem astfel: cu 3,2 miliarde de euro primiți de la Comisia Europeană în șase luni – fonduri care au susținut stabilitatea bugetară și investițiile publice.

Cel mai important, am eliminat riscul de pierdere a banilor europeni pentru anul 2025 și am pus bazele necesare pentru ca același risc să nu se materializeze în 2026. Am dus spre finalizare procesul de renegociere PNRR pentru a proteja granturile alocate țării noastre și am pregătit Planul Național Social pentru Climă, prin care România poate accesa până la 6 miliarde de euro pentru a sprijini familiile vulnerabile în fața costurilor tot mai mari cu energia și transportul.

Tot în acest mandat, am lansat apeluri de peste 3 miliarde de euro, cu miză uriașă: pentru spitale noi și tehnologie medicală de ultimă generație pentru sănătatea românilor, pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare, pentru creșterea eficienței energetice și pentru sprijinirea copiilor și persoanelor cu dizabilități.

Mulțumesc echipei MIPE pentru munca intensă și pentru că fac eforturi care nu se văd în fiecare zi, dar care mențin România pe drumul dezvoltării”, a transmis Marcel Boloș, citat într-un comunicat oficial.

Politica de Coeziune 2021-2027: plăți de 2,7 miliarde euro în 2025

În ceea ce privește implementarea Politicii de Coeziune pentru perioada 2021-2027, plățile efectuate în 2025 către beneficiarii care implementează proiecte se ridică la 2,7 miliarde de euro. De la începutul perioadei de programare, valoarea totală a plăților către beneficiari a ajuns la 4,9 miliarde euro, din care aproximativ 4,5 miliarde provin din fonduri europene, reprezentând 14,6% din alocarea totală.

BYD a raportat cele mai mici vânzări din ultimii cinci ani

17:24

Banca centrală a Rusiei atacă în instanță UE: miza este blocarea a peste 200 de miliarde de euro

16:21

În 2025, România a primit prin programele Politicii de Coeziune 1,9 miliarde euro, sumă care include prefinanțări și rambursări ale cheltuielilor eligibile. Totalul sumelor încasate până acum pentru exercițiul financiar multianual se ridică la 4,15 miliarde euro, adică aproape 13,4% din alocarea UE. Astfel, România se situează pe locul al doilea în Uniunea Europeană după sumele absolute primite de la Comisie.

Rambursări și cereri de plată: peste 4,4 miliarde euro estimate pentru 2025

Până în prezent, România a solicitat rambursări în valoare totală de 2,1 miliarde euro, iar pentru întregul exercițiu financiar multianual, această sumă a ajuns la 3,1 miliarde euro, echivalentul a circa 10% din alocarea UE pentru programe. Se estimează că în luna iulie 2025 vor fi depuse cereri de rambursare în valoare de peste 500 milioane euro.

Valoarea estimată a cererilor de plată ce urmează să fie transmise Comisiei Europene în 2025 este de 4,4 miliarde euro, sumă care acoperă integral riscul de dezangajare aferent acestui an.

Contracte semnate în valoare de aproape 12 miliarde euro

Un progres esențial în transformarea alocărilor în investiții concrete este reprezentat de semnarea contractelor în valoare de aproximativ 11,7 miliarde euro, din care 6,1 miliarde euro provin din fonduri europene. Acest lucru reduce riscul pierderii fondurilor și asigură continuitatea dezvoltării economice și comunitare.

„România dispune de un buget total de 43,57 miliarde de euro pentru implementarea Politicii de Coeziune 2021-2027, din care alocarea UE reprezintă aproape 31 miliarde de euro. Banii europeni sunt atrași prin 8 programe naționale și 8 programe regionale”, se subliniază în raport.

Situația Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR)

În cadrul PNRR, România a încasat până acum 10,74 miliarde euro, inclusiv aproximativ 1,3 miliarde euro din cererea de plată nr. 3, care reprezintă o plată parțială pentru țintele și jaloanele îndeplinite integral.

Pentru această cerere de plată, suma de 869 milioane euro este suspendată temporar, iar România are la dispoziție un termen de șase luni (până pe 28 noiembrie 2025) pentru a îndeplini condițiile necesare.

„Această etapă procedurală de suspendare parțială a fondurilor nu presupune pierderea niciunui euro din suma alocată României pentru cererea de plată nr. 3: sumele suspendate rămân în continuare alocate României și vor fi încasate după ce toate cerințele vor fi îndeplinite”, se precizează în comunicat.

În anii anteriori, România a primit 9,44 miliarde euro, provenind din prefinanțări și cereri de plată anterioare.

Până la sfârșitul lunii mai 2025, au fost semnate 21.887 de contracte în valoare totală de 47,26 miliarde euro, din care 25,91 miliarde euro sunt fonduri PNRR. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene coordonează implementarea tehnică a PNRR la nivel național, iar țintele și jaloanele asumate trebuie realizate de 20 de coordonatori de reforme și investiții, inclusiv ministere și alte autorități centrale.

Suma totală alocată României prin PNRR este de 28,5 miliarde euro, din care 13,6 miliarde euro sunt granturi și 14,9 miliarde euro împrumuturi avantajoase.

Planul Național Social pentru Climă – o nouă oportunitate de finanțare

MIPE a transmis Comisiei Europene prima propunere de intervenții prin Planul Național Social pentru Climă, un instrument prin care România poate accesa până la 6 miliarde euro pentru sprijinirea familiilor vulnerabile.

O primă categorie de intervenții vizează creșterea eficienței energetice a locuințelor și clădirilor micilor antreprenori vulnerabili, prin reabilitare termică, instalarea de pompe de căldură, panouri solare sau finanțarea sistemelor centralizate de încălzire în zonele rurale.

O altă categorie urmărește finanțarea soluțiilor de transport pentru persoanele defavorizate și microîntreprinderile vulnerabile. Se pot finanța achiziții de microbuze, autobuze, tramvaie, vagoane de tren și nave fluviale electrice, precum și dezvoltarea infrastructurii aferente, pentru a îmbunătăți conectivitatea între zonele izolate și cele urbane, facilitând accesul la servicii medicale, educație și oportunități de muncă.