Siguranța aviației civile europene este amenințată de tăieri de costuri și de diverse tipuri de presiuni asupra personalului, avertizează un studiu al Universității din Ghent.
Cercetarea, realizată pe 6.900 de angajați din aviație, arată că piloții și echipajele de cabină lucrează prea multe ore, scrie The Guardian. S-au obișnuit să-și ascundă oboseala, de teamă să nu fie sancționați. Raportul subliniază faptul că profitul este urmărit prioritar, ceea ce a slăbit sistematic siguranța aviației europene. La rândul ei, pandemia a accelerat degradarea condițiilor de muncă. Mulți angajați se plâng de presiuni pentru vânzarea de produse la bord. Asta creează, spun ei, conflicte între rolul comercial și cel de siguranță. În plus, generațiile de piloți seniori au fost înlocuite cu angajați mai tineri. Aceștia cer mai puțini bani și acceptă contracte precare. Nesiguranța locului de muncă le reduce și capacitatea de a contesta decizii periculoase.
Studiul a constatat că peste jumătate dintre piloți nu se simt capabili să conteste ordinele care pun în pericol siguranța. Aproape o treime recunosc că ezită să ia decizii independente, de frică pentru cariera lor. Datele indică o deteriorare clară față de 2014. Pe atunci, 82% dintre piloți declarau că pot modifica instrucțiunile pentru a menține standardele. Oboseala și cultura fricii sunt factori majori care afectează securitatea zborurilor. Angajații spun că se simt tratați ca niște „numere” și forțați să prioritizeze profitul înaintea sănătății. În același timp, 42% dintre echipaje cred că programările sunt gândite pentru eficiență, nu pentru siguranță, accentuând tensiunea între binele personal și obiectivele comerciale.
Autorii au descris fenomenul drept un „model al brânzei elvețiene”, în care straturile de protecție a siguranței sunt subțiate de presiuni financiare. În felul acesta, eventualele accidente țin de hazard, comentează sursa citată. Problemele sunt agravate de angajarea atipică (contracte pe termen scurt, muncă prin agenții sau pe cont propriu). Această tendință îi afectează mai ales pe angajații tineri și pe angajații din Europa de Est. Astfel, 41% dintre cei sub 21 de ani și 52% dintre est-europeni au contracte precare, ceea ce reduce și mai mult stabilitatea și siguranța sectorului. Intensificarea muncii prin digitalizare și creșterea volumului de pasageri a lăsat echipajele cu mai puțin timp pentru sarcini esențiale.
Specialiștii avertizează că, fără îmbunătățiri în reguli și contracte, Europa riscă să-și piardă avantajul în materie de siguranță aviatică. Condițiile de muncă precare nu mai sunt doar o problemă socială, ci influențează direct siguranța, bunăstarea și nivelul de oboseală al echipajelor. Ignacio Plaza, secretarul general al European Cockpit Association, a subliniat că „cursa spre contracte tot mai slabe atinge acum fiecare pilot, iar pasagerii simt riscul”. Cercetătorii cer investigații urgente și politici ferme pentru a proteja atât angajații, cât și pasagerii.