Smartphone-ul se „hrănește” la propriu cu atenția și cu energia noastră. Parazitul perfect al secolului XXI e deja în buzunarul tău

Smartphone-ul este comparat într-un studiu recent din Australasian Journal of Philosophy cu un parazit evolutiv, evidențiind impactul său asupra sănătății, relațiilor și autonomiei noastre. De la un simplu ajutor tehnologic, smartphone-ul a devenit un instrument sofisticat de captare a atenției și exploatare a timpului, generând dependență.

De-a lungul evoluției, oamenii au conviețuit cu diverși paraziți biologici: păduchi, purici sau tenii. Însă în secolul XXI, cel mai eficient parazit nu este viu, nu are gură sau gheare. Are, în schimb, ecran tactil, semnal Wi-Fi și un apetit insațiabil pentru timp, atenție și intimitate.

Un nou articol publicat în Australasian Journal of Philosophy lansează o ipoteză tulburătoare: telefoanele inteligente acționează, dintr-o perspectivă evoluționistă, ca veritabili paraziți. Ele nu doar coexistă cu noi, ci profită de relația de dependență în moduri care afectează sănătatea, relațiile și autonomia umană.

Furnizorii de energie electrică au publicat ofertele de la 1 ianuarie 2026. De ce facturile la energie nu vor scădea nici anul viitor

15:23

ANALIZĂ

Emiratele Arabe Unite sprijină AI-ul din Africa cu un miliard de dolari

14:55

De la mutualism la parazitism digital

În natură, nu toate relațiile dintre specii sunt dăunătoare. Unele bacterii din intestin, de exemplu, trăiesc în simbioză cu gazda, aducând beneficii digestive și imunologice. Acesta este mutualismul, o colaborare reciproc avantajoasă.

Și smartphone-ul a pornit astfel. Ne-a ajutat să comunicăm mai ușor, să navigăm orașele și să accesăm rapid informații. Într-o epocă a eficienței, era un aliat de nădejde. Însă, spun autorii studiului, relația a evoluat. Omul modern nu are încă astfel de instrumente clare de apărare. Tehnologiile persuasive sunt invizibile, iar reglementarea acestora este adesea lentă, blocată între lobby-ul corporatist și indecizia autorităților.

Cu toate acestea, există direcții clare:

• Educație digitală: în școli și în societate, trebuie să învățăm cum funcționează algoritmii și cum să ne protejăm atenția;

• Reglementare: interzicerea anumitor funcții adictive, limitarea notificărilor implicite, reglementarea colectării și vânzării datelor personale;

• Colectivizare: exact cum sindicatele apără muncitorii, cetățenii trebuie să se asocieze pentru a negocia termenii interacțiunii cu marile platforme.

Telefoanele ca paraziți și aplicațiile ca instrumente de infestare

Deși telefonul în sine nu are o agendă, aplicațiile și algoritmii din spatele lui sunt concepute pentru un singur scop: captarea și monetizarea atenției. Fie că derulezi fără sfârșit pe rețelele sociale sau primești notificări despre oferte „personalizate”, mecanismele din spatele ecranului lucrează pentru companiile de tehnologie – nu pentru utilizator.

Cine domină piața de internet, telefonie și TV în România în 2025. Foto: Freepik

Telefonul știe că vrei să petreci mai mult timp cu familia sau că îți dorești să faci sport. Folosește aceste informații nu ca să te ajute, ci ca să te țină lipit de ecran, se arată în studiu.

Spre deosebire de un pește care poate alunga un parazit de recif, omul modern nu poate pur și simplu să „părăsească” smartphone-ul. Accesul la servicii bancare, acte administrative, chiar și la sănătate publică, a fost transferat în întregime pe platforme mobile. Dependența nu este doar psihologică, ci sistemică.

Și mai grav: capacitatea noastră de a detecta exploatarea este redusă. Tehnologiile persuasive nu sunt transparente. Nu ți se spune că scroll-ul infinit a fost inventat ca să nu te poți opri. Nu ți se explică de ce notificările sunt colorate strategic sau de ce feed-ul tău este plin de indignare.

Simptomele invaziei merg de la dependență la alienare

Studiile recente indică o serie de efecte clare ale utilizării excesive a smartphone-urilor:

• Perturbarea somnului prin expunerea la lumina albastră și notificări nocturne;

• Scăderea capacității de concentrare și apariția fenomenului de „atenție fragmentată”;

• Degradarea relațiilor interpersonale, prin prezență fizică, dar absență emoțională;

• Cicluri de autovalidare și anxietate, întreținute de like-uri, comentarii și „fear of missing out” (FOMO);

• Externalizarea memoriei – multe persoane nu mai rețin informații simple (numele unor persoane, drumul către un loc), ci le externalizează către telefon.

Ce e și mai grav este că toate aceste fenomene nu sunt accidente colaterale. Ele sunt, de fapt, consecințe directe ale unui design deliberat, conceput să maximizeze timpul petrecut în aplicații și să sporească engagement-ul – adică profitul.

Cum reduci influența parazitului digital

Studiul sugerează că răspunsul individual – „voi folosi mai puțin telefonul” – este insuficient. Dezechilibrul de putere și cunoaștere este prea mare. Adevărata soluție presupune intervenție colectivă și reglementări ferme, cum ar fi interzicerea funcționalităților adictive sau limitarea vânzării datelor personale.

• Setează „timp de ecran” zilnic – și respectă-l. Nu ca pedeapsă, ci ca igienă mintală.

• Dezactivează notificările pentru aplicațiile non-esențiale.

• Instalează aplicații „grele” (bancă, guvern, sănătate) pe un telefon separat, fără rețele sociale.

• Folosește telefonul alb-negru – culorile sunt parte din strategia de captare vizuală.

• Redescoperă plictiseala – nu trebuie să umpli fiecare pauză cu scroll.

• Lasă telefonul în altă cameră seara sau la întâlniri.

• Fii sincer cu tine – întreabă-te: „Cine profită din faptul că deschid această aplicație?”