Statul datorează miliarde furnizorilor de energie, dar reduce fondurile pentru plata restanțelor. CES avertizează asupra riscului unor costuri mai mari pentru consumatori

Guvernul a redus prin rectificarea bugetară din 30 octombrie fondurile rezervate pentru decontarea compensațiilor acordate furnizorilor de energie electrică și gaze naturale, deși restanțele statului sunt estimate la peste 5 miliarde de lei. Consiliul Economic și Social (CES) a cerut menținerea și suplimentarea alocărilor, avertizând că întârzierile la plată afectează lichiditatea companiilor, le sporesc costurile de finanțare și pot pune presiune asupra prețurilor suportate de consumatori.

Prin modificările adoptate la finalul lunii octombrie, Executivul a redus de la două miliarde la un miliard de lei suma prevăzută în bugetul Ministerului Energiei pentru decontări și a eliminat rezervarea distinctă a 1,75 miliarde de lei din bugetul Ministerului Muncii pentru același mecanism. Decizia a fost luată în condițiile în care furnizorii reclamă întârzieri de aproximativ doi ani în recuperarea banilor cheltuiți pentru aplicarea schemelor de plafonare și compensare. Cele două avize emise de CES la 30 octombrie atrag atenția asupra consecințelor reducerii fondurilor și solicită Guvernului să asigure plata obligațiilor deja asumate.

Fondurile pentru decontări au fost reduse prin rectificare

Legea bugetului de stat pentru 2026, nr. 43/2026, publicată în Monitorul Oficial la 27 martie, prevedea alocări speciale pentru achitarea sumelor datorate furnizorilor care au aplicat schemele de sprijin pentru consumatorii casnici și noncasnici.

Andy Burnham încearcă să evite o nouă criză diplomatică privind despăgubirile pentru sclavie

10:52

Bursa de Valori București a adăugat aproape 24 de miliarde de lei la capitalizare într-o singură săptămână. BET a depășit pragul de 35.000 de puncte

09:06

Articolul 39 stabilea două alocări distincte: două miliarde de lei în bugetul Ministerului Energiei, destinate în principal decontărilor aferente consumatorilor noncasnici, și 1,75 miliarde de lei în bugetul Ministerului Muncii, pentru obligațiile legate în principal de consumatorii casnici.

În total, 3,75 miliarde de lei erau rezervate pentru plata compensațiilor rezultate din aplicarea OUG nr. 27/2022 și OUG nr. 6/2025. Furnizorii considerau însă încă din primăvară că suma era insuficientă și solicitau aproximativ șase miliarde de lei, în concordanță cu estimările privind restanțele acumulate.

Prin articolul 20, punctele 4 și 5, din OUG nr. 41/2026, adoptată la 30 octombrie, Guvernul a abrogat prevederea referitoare la alocarea de 1,75 miliarde de lei din bugetul Ministerului Muncii și a redus la un miliard de lei suma rezervată în bugetul Ministerului Energiei.

Modificările privesc alocările speciale pentru decontări, nu întregul buget al Ministerului Energiei. De asemenea, eliminarea rezervării din bugetul Ministerului Muncii nu înseamnă anularea plăților deja efectuate sau dispariția obligațiilor statului față de furnizori.

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, în primele nouă luni ale anului fuseseră achitate aproximativ 1,5 miliarde de lei, iar plățile din octombrie ar fi ridicat totalul la circa 1,8 miliarde de lei.

CES cere păstrarea și suplimentarea sumelor

În avizul nr. 7101 din 30 octombrie, Consiliul Economic și Social a cerut Guvernului să renunțe la modificările privind fondurile pentru decontarea schemelor de sprijin.

Instituția consideră necesară menținerea și suplimentarea alocărilor, astfel încât furnizorii să își poată recupera banii pentru măsurile aplicate clienților finali. CES a solicitat inclusiv plata integrală, în cursul anului 2026, a cererilor depuse de companii, printre care și cele validate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), dar neachitate până în prezent.

Consiliul subliniază că sumele respective nu reprezintă cheltuieli noi sau ajutoare suplimentare acordate companiilor, ci obligații asumate anterior de stat prin legislația privind plafonarea prețurilor.

„Asigurarea fondurilor necesare decontării reprezintă o condiție importantă pentru menținerea lichidității furnizorilor”, avertizează CES.

Potrivit instituției, întârzierile la plată măresc necesarul de finanțare al companiilor, cresc costurile financiare și reduc resursele disponibile pentru achiziția de electricitate și gaze naturale.

În perioada aplicării plafonării, furnizorii au fost obligați să factureze energia la prețurile stabilite de stat, urmând să recupereze ulterior diferențele prin mecanismul de decontare. Până la rambursarea sumelor, o parte dintre costuri au fost suportate din resurse proprii sau prin împrumuturi bancare.Acest mecanism a transformat companiile în finanțatori temporari ai schemei publice, iar întârzierile repetate au generat creanțe importante asupra statului.

Furnizorii cer avansuri mai mari pentru decontări

Un al doilea aviz al CES, nr. 7103 din aceeași zi, vizează proiectul de ordonanță referitor la sprijinul pentru asigurarea energiei termice în sezonul rece 2026-2027 și alte măsuri fiscal-bugetare.

Deși a acordat aviz favorabil proiectului, Consiliul a propus modificări pentru accelerarea plăților către furnizorii de energie electrică și gaze naturale. Una dintre solicitări este majorarea de la 60% la 75% a avansului care poate fi achitat din valoarea cererilor de decontare, înainte de încheierea tuturor verificărilor și regularizărilor.

CES justifică propunerea prin volumul mare al cererilor aflate în analiză și întârzierile acumulate în plata obligațiilor statului. Instituția a transmis și propuneri de modificare a OUG nr. 27/2022, OUG nr. 6/2025 și Legii nr. 179/2026, inclusiv un mecanism prin care furnizorii să poată solicita diferențele de avans pentru cererile depuse înainte de 1 noiembrie 2026.

În opinia CES, majorarea avansului, dacă este însoțită de alocarea efectivă a banilor, ar putea îmbunătăți lichiditatea companiilor și reduce costurile de finanțare. În plus, furnizorii ar avea mai multe resurse pentru achizițiile de energie, ceea ce ar putea limita presiunile asupra tarifelor finale.

Datorii de cel puțin cinci miliarde de lei, fără un calendar clar

Dimensiunea restanțelor a fost semnalată și de Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).

La 13 octombrie, Daniela Dărăban, directorul executiv al federației, estima datoria istorică a statului la aproximativ șase miliarde de lei. Potrivit acesteia, furnizorii suportă de circa doi ani costurile de finanțare generate de întârzierile la decontare.

La o conferință organizată de CursDeGuvernare.ro pe 27 octombrie, reprezentanta ACUE a vorbit despre restanțe de cel puțin cinci miliarde de lei și a atras atenția că nu există un calendar clar pentru achitarea lor.

La același eveniment, Florin Zaharia, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a admis că nu poate garanta plata integrală a obligațiilor nici până la sfârșitul acestui an, nici în cursul anului viitor. Oficialul a invocat constrângerile bugetare și problemele administrative ale mecanismului de decontare.

Riscul semnalat de CES este cu atât mai important cu cât prețurile energiei au revenit pe o traiectorie ascendentă. În toamna acestui an, mai mulți furnizori au anunțat majorări ale ofertelor pentru contractele noi sau ajunse la termen. Hidroelectrica, de exemplu, a majorat din octombrie cu aproximativ 13% prețul energiei active pentru aceste categorii de clienți.

Reducerea fondurilor pentru decontări nu determină automat o majorare a facturilor, dar poate amplifica dificultățile financiare ale furnizorilor și presiunile asupra costurilor lor de operare și finanțare.

CES semnalează probleme și în transportul feroviar și sectorul nuclear

Avertismentele Consiliului privind rectificarea bugetară nu s-au limitat la piața energiei.

Instituția a cerut returnarea urgentă a unei garanții de 10% către Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN), pentru a evita periclitarea proiectului ALFRED, destinat dezvoltării tehnologiei reactoarelor nucleare de generația a IV-a, răcite cu plumb lichid.

CES a semnalat și insuficiența fondurilor pentru compensarea transportului feroviar de călători. Potrivit avizului, rectificarea prevede rambursarea sumelor reținute inițial și o suplimentare de 100 de milioane de lei, în timp ce operatorii solicită aproximativ un miliard de lei în plus. Aceștia au acumulat debite către CFR SA pentru Tariful de Utilizare a Infrastructurii.

Consiliul a criticat și timpul redus acordat pentru analizarea proiectului de rectificare, apreciind că intervalul disponibil nu a permis examinarea aprofundată a tuturor modificărilor.

Deși avizele CES sunt consultative, iar Guvernul nu este obligat să preia recomandările, documentele arată că Executivul a fost avertizat asupra riscurilor asociate reducerii fondurilor pentru decontarea compensațiilor energetice. În condițiile unor restanțe de miliarde de lei și ale lipsei unui calendar ferm de plată, problema finanțării acestor obligații rămâne deschisă.