Știrile despre vânzările de acțiuni din portofoliul Berkshire Hathaway continua să bulverseze piața

Stirile privind decizia miliardarului Warren Buffet de a vinde masiv pachete de acțiuni deținute la coloșii din industria Tech și IT au cotinuă să bulverseze bursele europene.

Bursa de Valori București (BVB) a deschis tranzacțiile de miercuri cu indici pe rosu, pentru a doua zi consecutive, marcând scăderi de preț al acțiunilor, pe fondul ordinelor de vânzare introduse de brokeri.

Urmărind evoluțiile de pe Wall Street, analiștii financiari au diseminat imediat informațiile potrivit cărora Warren Buffett, cel mai mare investitor din lume, multimiliardar, a vândut o importantă parte din pachetele de acțiuni deținute, ceea ce sugerează că urmează o corecție puternică pe piața americană de capital, cu efecte la nivel global.

Alexandru Petrescu: Prosperitatea României depinde de competență, încredere și cooperare

12:08

42 dintre cele 43 de agenții ale UE au trecut auditul Curții de Conturi Europene. Institutul pentru Inovare și Tehnologie, singura excepție

10:22

Buffett a vândut 605 milioane de acțiuni Apple. Astfel, participația sa la gigantul tehnologic a fost redusă cu mai mult de două treimi. De asemenea, Buffet a mai vândut acțiuni la HP, Paramount Global și Snowflake.

Investitorii au reacționat și la Bursa de Valori București (BVB).

Pe 15 ianuarie, principalul indice al pieței, BET, care include 20 cele mai lichide companii, scăzuse cu 0,09 la sută, până la 17.054,97 puncte.

Indicele BET Plus, care arată evoluția celor mai lichide 43 de acțiuni cotate la BVB, era în scădere cu cu 0,10 la sută.

Indicele Blue-Chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de tituri, era, de asemenea, în minus, cu 0,10 la sută, iar reperul randament al fondurilor de investiții BET-BK scăzuse cu 0,22 la sută.

Indicele BET-FI, al societăților de investiții financiare, era în creștere cu 0,09 la sută.

Indicelui BET-NG al companiilor din energie și utilități, care era în minus cu 0,25 la sută, iar indicele BET-EF era pe minus, cu 0,15 la sută.

Valoarea totală a tranzacțiilor a fost de 4,70 milioane lei (0,95 milioane euro).

Jurnal bursier

CEC Bank va implementa softul companiei elvetiene Temenos pentru soluţia de core banking, cu scopul de a eficientiza operaţiunile, atât pe segmentul de retail cât şi pe cel corporate.

Temenos, cotată la bursa din Elveţia, este una dintre cele mai importante platforme mondiale pentru composable banking (tip de abordare care presupune împărţirea serviciilor în unităţi mai mici care pot fi combinate între ele, abordarea fiind scalabilă şi uşor personalizabilă). Platforma deserveşte clienţi din 150 de ţări.

“Modernizarea infrastructurii noastre de core banking şi de plăţi cu Temenos va permite CEC Bank să livreze produse superioare calitativ şi experienţe adaptate nevoilor clienţilor noştri. Temenos oferă cea mai bună soluţie de core banking, iar unificarea liniilor noastre de afaceri pe această platformă agilă ne va ajuta să scalăm mai eficient şi să inovăm mai rapid, pe măsură ce ne dezvoltăm business-ul”, a declarat Daniel Călin, Ofiţer Şef Tehnologia Informaţiei (CIO) în cadrul CEC Bank.

CEC Bank trece de la sistemele actuale la platforma de core banking oferită de Temenos, migrarea incluzând cele mai bune soluţii pentru plăţi şi analiză de date.

“Suntem încântaţi să colaborăm cu CEC Bank pentru acest important proiect strategic, care va aduce băncii un plus de eficienţă a operaţiunilor, va accelera automatizarea şi va oferi un time-to-value mai performant. Temenos, împreună cu partenerii de livrare Tech Mahindra şi SoftCentric, vin cu o abordare ale cărei avantaje sunt deja dovedite când vine vorba de transformarea şi adoptarea tehnologiei bancare moderne”, a declarat Mark Yamin-Ali, Managing Director pe Europa al Temenos.

X X X

Analiştii casei de brokeraj Wood & Company Financial Services au coborât preţul-ţintă acordat acţiunilor Patria Bank (PBK) de la 0,095 lei la 0,09 lei pe acţiune, care implică însă un potenţial de creştere de circa 10% faţă de nivelurile actuale, potrivit unui raport publicat pe platforma BVB Research, numit „Se fac progrese, dar mai sunt multe de făcut“.

Compania cu sediul la Praga scrie că „deşi estimările spun că anul 2024 a fost mai bun decât ne-am aşteptat iniţial, credem că este greu de replicat acel succes, iar 2025 ar putea duce la o contracţie a bilanţului şi profitabilităţii“.

Patria Bank a încheiat primele nouă luni de anul trecut cu un profit net de 27,4 milioane de lei, în urcare cu 82% prin comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2023. Venitul net bancar s-a majorat cu 13% la 159 de milioane de lei.

X X X

Cei mai activi zece brokeri de la BVB au intermediat cumulat tranzacţii de 32 miliarde lei în 2024, de la 46 miliarde lei în anul precedent, marcat de listarea Hidroelectrica. Swiss Capital, BT CP şi TradeVille, pe podium

♦ BCR a căzut de pe prima poziţie pe locul al cincilea, cota de piaţă coborând de la 40% la 8% ♦ Şapte companii au înregistrat creşteri ale valorii tranzacţiilor intermediate ♦ BRD SocGen a scăzut de pe locul 7 pe 11.

Primele zece societăţi de brokeraj de la Bursa de Valori Bucureşti au ajuns anul trecut la tranzacţii cumulate (acţiuni şi unităţi de fond) în valoare de 32,3 miliarde de lei, având împreună o cotă de piaţă de 90,9%, potrivit datelor agregate de ZF de la BVB.

Prin comparaţie, în 2023, aceleaşi zece companii au intermediat de 45,9 miliarde de lei, având 94,16% din piaţă. Diferenţa dintre valorile tranzacţiilor poate fi explicată prin listarea istorică de 9 miliarde de lei a Hidroelectrica, cel mai mare debut din Europa din acel an.

Locul întâi a fost ocupat în 2024 de Swiss Capital, în urcare de pe poziţia se­cundă. Brokerul a avut tranzacţii de 7,5 miliarde lei, în scădere de la 9,4 miliarde lei. Cota de piaţă a crescut însă de la 19% la 21%.

BT Capital Partners, divizia de investment banking şi brokeraj a grupului financiar Banca Transilvania (TLV), s-a clasat pe locul al doilea, cu 14,8% din piaţă, în creştere de la 9% în 2023. Tranzacţiile au urcat de la 4,4 miliarde la 5,3 miliarde de lei.

X X X

Cele 7 fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) au ajuns la finele anului 2024 să administreze sume totale în valoare de 150,85 mld. lei (30,3 miliarde euro), în creştere cu 19% faţă de 2023 şi un record pentru sistem, potrivit calculelor Asociaţiei Pensilor Administrate Privat (APAPR).

Din aceste sume, aproape 30% reprezintă câştigul net obţinut din investiţiile realizate de administratorii fondurilor de pensii private, respectiv 44,3 miliarde lei (8,9 miliarde euro), în plus faţă de contribuţiile primite în admi­nistrare. În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscrişi 8,3 milioane de români, dintre care jumătate (aproape 4,2 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a con­tribuţiei de asigurări sociale CAS de 25%. Banii din Pilonul II sunt al doilea cel mai valoros activ financiar al populaţiei, după depozitele bancare.

În total, 720.000 de români au în conturile personale din Pilonul II sume de peste 50.000 lei fiecare, potrivit estimărilor APAPR.