Suedia construiește primele mini-reactoare modulare după o pauză de 50 de ani

După jumătate de secol în care a evitat investițiile majore în energie nucleară, Suedia își schimbă radical direcția și anunță construcția unor mini-reactoare modulare (SMR) la centrala Ringhals. Decizia marchează o turnură istorică pentru politica energetică a țării, dar stârnește și critici dure din partea organizațiilor de mediu.

Suedia, prima extindere nucleară după cinci decenii

Pentru prima dată în ultimii 50 de ani, Suedia va construi o nouă centrală nucleară. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Ulf Kristersson, care a subliniat caracterul istoric al deciziei. Guvernul a ales să investească în reactoare modulare mici (SMR), care vor fi instalate la centrala Ringhals, situată în sud-vestul țării.

Noile unități vor produce împreună aproximativ 1.500 MW, echivalentul a două reactoare nucleare mari, și ar urma să fie gata până în 2035. Decizia vine după un an de analize și studii realizate de compania publică Vattenfall, care a cântărit opțiunile între reactoare de mare capacitate și varianta modulară. SMR-urile sunt văzute drept o soluție de compromis între nevoia urgentă de energie curată și costurile ridicate ale centralelor nucleare tradiționale.

Blocajul politic de la București împinge România spre o recesiune severă

14:22

„Taxați bogații”, comparat cu insultele rasiale, de CEO-ul unui gigant imobiliar

12:29

De la renunțarea la nuclear la reînvierea lui

Paradoxal, Suedia a fost una dintre primele țări europene care a decis, în urma unui referendum din 1980, să renunțe treptat la energia nucleară. Timp de patru decenii, autoritățile au închis treptat 6 din cele 12 reactoare aflate în funcțiune.

Astăzi însă, contextul global s-a schimbat. Prețurile tot mai mari la energie, nevoia de a reduce dependența de combustibilii fosili și presiunea pentru a atinge obiectivele climatice au readus nuclearul în prim-plan. În prezent, cele șase reactoare active asigură aproximativ 30% din consumul de electricitate al Suediei, însă guvernul consideră că această pondere trebuie crescută pentru a sprijini electrificarea industriei și a transporturilor.

Negocieri cu giganți internaționali și costuri încă neclare

Pentru implementarea proiectului, Vattenfall a anunțat că poartă negocieri cu Rolls-Royce (Marea Britanie) și GE Vernova (SUA), doi dintre cei mai mari jucători globali în domeniul tehnologiei nucleare. Alegerea furnizorului va fi decisivă atât pentru calendar, cât și pentru costurile finale.

De altfel, bugetul exact al proiectului nu a fost încă stabilit, după cum a confirmat Anna Borg, directoarea generală a Vattenfall: „Costurile sunt încă o problemă de negociere”. Estimările arată însă că investițiile vor fi uriașe, având în vedere complexitatea tehnologică și infrastructura necesară.

Guvernul suedez intenționează să finalizeze lucrările până în 2035, dar mulți experți atrag atenția că obstacolele administrative și tehnice ar putea împinge termenul și mai departe.

Critici dure din partea Greenpeace și a ONG-urilor de mediu

Dacă politicienii și industria consideră proiectul un pas înainte spre securitatea energetică, organizațiile de mediu privesc cu scepticism decizia. Greenpeace a reacționat rapid, catalogând planul guvernului ca fiind „vag și incomplet”. ONG-ul a criticat lipsa unui calendar detaliat, a unui buget concret și a unei autorizații de construcție.

„Noua energie nucleară va necesita unele dintre cele mai mari subvenții din istoria Suediei, va crește emisiile și va întârzia electrificarea industriei”, a transmis organizația într-un comunicat.

Potrivit activiștilor, investițiile în regenerabile ar fi o alternativă mai ieftină, rapidă și sigură decât SMR-urile. Acest tip de critică nu este nou. În multe state europene, dezbaterea între nuclear și regenerabile este aprinsă: unii văd reactoarele ca soluția realistă pentru un mix energetic stabil, în timp ce alții susțin că investițiile masive în eolian și solar ar putea oferi aceleași beneficii, fără riscurile asociate deșeurilor nucleare.