Meta vrea să intre pe piața de energie ca să-și alimenteze proiectele uriașe de inteligență artificială

Meta, compania din spatele Facebook, Instagram și WhatsApp, își intensifică agresiv eforturile de a securiza cantitățile uriașe de electricitate necesare pentru a alimenta noile sale centre de date și dezvoltarea accelerată a instrumentelor de inteligență artificială. Potrivit Bloomberg, grupul vrea să intre direct pe piața de tranzacționare a energiei electrice, într-o mișcare care marchează una dintre cele mai radicale transformări din istoria sa recentă.

De ce are Meta nevoie să devină trader de energie

Necesarul de energie al Meta crește de la an la an pe măsură ce compania construiește structuri imense dedicate AI. Noile centre de date trebuie alimentate non-stop, în condiții stabile și cu volume imposibil de acoperit doar prin achiziții obișnuite.

Urvi Parekh, șefa departamentului de energie globală al Meta, a explicat că dezvoltatorii de centrale cer garanții ferme pe termen lung înainte de a construi noi unități. Însă, puțini clienți sunt dispuși să își asume astfel de angajamente. Acest lucru face ca acest blocaj să întârzie expansiunea infrastructurii energetice.

Cea mai ieftină destinație de pe planetă: turiștii cheltuiesc doar 13 euro pe zi / Locul unic din lume cu 501 locuitori

18:48

Un Superman uitat în pod a fost vândut cu peste 9 milioane de dolari și a devenit cea mai scumpă revistă de bandă desenată din istorie

18:11

Parekh subliniază că tranzacționarea energiei le oferă flexibilitatea de care aveau nevoie. Meta își dorește capacitatea de a semna contracte mari, de tip „take-or-pay”, prin care se obligă să cumpere energia de la centrale noi. Asta chiar dacă producția depășește consumul real al centrelor sale de date. Diferența ar putea fi revândută pe piața angro. Acest mecanism reduce riscul dezvoltatorilor, îi stimulează să construiască, iar Meta câștigă siguranță pe partea de aprovizionare.

Cât de mare este problema energetică generată de inteligența artificială

Creșterea modelelor AI generează o criză energetică în formare în Statele Unite. Analizele BloombergNEF arată că cererea de energie pentru centrele de date, unul dintre pilonii AI, ar putea crește de patru ori în următorul deceniu.

Această explozie a cererii are mai multe efecte, printre care:

• rețelele regionale devin suprasolicitate

• costurile pentru consumatorii obișnuiți cresc

• dezvoltarea de noi centrale este împinsă la limită

• politicienii se confruntă cu presiuni în creștere din cauza tarifelor

Meta nu este singurul gigant afectat. Microsoft a avertizat că volumul energetic necesar pentru AI este cel mai mare din întreaga sa istorie. Google investește masiv în extinderea rețelelor, inclusiv construirea de unități de producție pe lângă centrele sale de date.

Un exemplu relevant este campusul uriaș pe care Meta îl dezvoltă în Louisiana. Pentru ca proiectul să fie funcțional, utilitatea Entergy trebuie să ridice cel puțin trei noi centrale pe gaz, capabile să alimenteze infrastructura Meta.

Cum funcționează strategia Meta și de ce este diferită de modelul tradițional

Sistemul energetic american se bazează pe o regulă simplă: companiile de energie nu își permit să construiască centrale fără contracte ferme din partea clienților. Ele au nevoie de garanții financiare pentru a acoperi riscurile.

În trecut, astfel de contracte veneau de la companii industriale sau utilități publice. Astăzi, giganții tech sunt cei care consumă la fel de multă energie ca un oraș mijlociu. Totuși, aceștia ezită să semneze acorduri inflexibile.

Aici intervine noua strategie Meta. Prin intrarea pe piața de tranzacționare, compania poate:

• să cumpere volume mari pe termen lung

• să revândă surplusul dacă AI consumă mai puțin decât estimat

• să absorbe mai bine fluctuațiile de preț

• să ofere dezvoltatorilor garanții solide pentru proiecte noi

Ben Hertz-Shargel, analist la Wood Mackenzie, susține că această mișcare arată cât de mult a schimbat AI piața energiei. Cererea masivă nu mai poate fi ignorată, iar companiile tech intră direct în lanțul de producție energetică, lucru nemaiîntâlnit până acum.