România rescrie termenii colaborării cu OMV Petrom: redevențe majorate cu 40%, concesii extinse, litigii închise

Guvernul României a obținut o creștere de 40% a redevențelor datorate de OMV Petrom, moment care marchează prima renegociere substanțială a termenilor acordurilor încheiate la privatizarea Petrom, în urmă cu două decenii. Executivul susține că noul cadru va întări independența energetică a României și va aduce venituri suplimentare la buget.

Creșterea procentuală este semnificativă, însă se aplică unei baze modeste: redevențele plătite anul trecut s-au ridicat la doar 773 milioane lei, față de 881 milioane lei în 2023. Conform Legii Petrolului, redevențele sunt calculate ca procente din valoarea producției, variind între 3,5% și 13,5% la țiței și între 3,5% și 13% la gaze naturale, în funcție de dimensiunea zăcămintelor.

”Am reuşit ca, după 20 de ani de la semnarea contractului iniţial, să reechilibrăm cooperarea cu OMV Petrom pentru următorii 15 ani. Printr-o hotărâre de guvern adoptată aseară şi un acord de principiu între guvern şi OMV Petrom, aprobat printr-un memorandum, am creat premisele unei relaţii echilibrate şi predictibile care să contribuie la independenţa energetică a României pentru viitorul apropiat”, transmite premierul într-o postare pe Facebook.

Europa plătește factura boom-ului AI din SUA. Lagarde: riscăm costurile fără să culegem roadele

17:32

Deficitul extern al României crește: a ajuns la 16,3 miliarde de euro

16:26

Redevențe majorate cu 40% și renunțarea la litigii

Una dintre cele mai importante prevederi ale noului acord este creșterea redevențelor pentru resursele extrase de OMV Petrom în baza licențelor preluate la privatizare.

Bolojan a precizat că redevențele pentru petrol și gaze vor fi majorate cu 40%, măsură prin care statul român urmează să obțină o parte considerată „echitabilă” din exploatarea propriilor resurse.

În același pachet, OMV Petrom:

• renunță la toate litigiile aflate pe rol împotriva statului român;
• nu va mai transfera către România costurile pentru închiderea sondelor ieșite din uz;
• abandonează arbitrajul pentru proiectul Neptun Deep, acceptând cadrul legislativ actual privind exploatarea gazelor din Marea Neagră.

Conform premierului, aceste clarificări juridice și financiare elimină riscuri majore și stabilizează colaborarea pentru anii următori.

”Astfel, vor creşte cu 40% redevenţele pentru petrolul şi gazele pe care OMV Petrom le extrage pentru licenţele preluate la privatizare. În acest fel, România va obţine o parte echitabilă din exploatarea resurselor sale. România nu va mai achita OMV Petrom costul închiderii sondelor care nu mai sunt folosite şi penalităţile la datoriile care au apărut din diverse litigii. OMV Petrom renunţă la arbitrajul privind proiectul Neptun Deep şi va recunoaşte prevederile legii care reglementează exploatarea gazelor din Marea Neagră, aşa cum este această lege în prezent”, anunţă premierul Ilie Bolojan.

Un acord cu concesii reciproce: redevențe mai mari, dar licențe prelungite

În schimbul majorării redevențelor, statul român a acordat OMV Petrom o extindere de 15 ani a tuturor licențelor de exploatare preluate la privatizare, precum și o prelungire cu 2 ani a perioadelor de explorare, inclusiv în proiectul strategic Neptun Deep.

O hotărâre de guvern adoptată în ședință extraordinară consemnează extinderea explorării în Marea Neagră până în decembrie 2025, măsură justificată prin necesitatea finalizării în condiții de siguranță a operațiunilor petroliere și a pregătirii infrastructurii pentru producția offshore.

Potrivit notei de fundamentare, dezvoltarea zăcămintelor Domino și Pelican Sud presupune investiții masive, acoperind infrastructură subacvatică, foraje, echipamente și capacități de producție — elemente ce necesită resurse tehnice și umane dedicate. Totodată, extinderea perioadei de explorare include și sondarea unei zone nemapate din perimetrul Neptun, după ce programul inițial nu a putut fi finalizat — noua sondă, ANACONDA-1, presupunând o investiție estimată la 50 milioane euro.

OMV Petrom renunță la procesul intentat României la Paris

Un element cheie al acordului este renunțarea de către OMV Petrom la acțiunea împotriva statului român depusă la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris, în 2023, privind anumite prevederi din Legea Offshore.

Guvernul notează că prin actul adițional, compania renunță atât la arbitraj, cât și la procesele aflate pe rolul instanțelor din România. Plângerea OMV Petrom viza obligația introdusă de lege ca producătorii de gaze din Marea Neagră să ofere cu prioritate statului român cantitățile destinate contractelor bilaterale, înainte de a putea vinde către terți — o cerință justificată de guvern prin necesitatea protejării siguranței energetice.

Neptun Deep: miza strategică a producției românești de gaze

Proiectul Neptun Deep, operat în cote egale de OMV Petrom și Romgaz, reprezintă cea mai mare investiție din sectorul energetic românesc în derulare, estimată la 4 miliarde euro.

Primele gaze sunt așteptate în toamna lui 2027, cu un volum anual estimat la peste 8 miliarde metri cubi, ceea ce ar genera o creștere de 60% a producției interne — un salt major într-un context regional volatil.

Perioada totală de concesiune pentru Neptun rămâne neschimbată, urmând să expire în 2045. Guvernul a mai anunțat că, în urma renegocierii, România nu va mai suporta costurile de închidere a sondelor neutilizate și nici eventualele penalități aferente litigiilor anterioare.

Totodată, acordul prevede ca OMV Petrom să respecte „interesele naționale ale României” în toate operațiunile sale, cu respectarea legislației în domeniul concurenței din UE și a principiilor unei piețe funcționale.

Acordul cu OMV Petrom reprezintă un compromis calculat: statul obține resurse suplimentare și clarificări juridice, în timp ce compania primește prelungirea licențelor și predictibilitate operațională pentru un proiect strategic.