România, mai aproape de energia mai ieftină și de rolul de hub energetic regional

România urmează să beneficieze de investiții majore în infrastructura de energie, după ce Comisia Europeană va finanța proiecte de interconectare electrică cu țările vecine, totalizând peste 7.000 de megawați. Anunțul a fost făcut marți de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care a subliniat impactul direct al acestor proiecte asupra prețurilor la energie și asupra poziției României în regiune.

Potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan, noile interconectări vor contribui la scăderea costurilor pentru consumatori și pentru industrie, dar și la consolidarea securității energetice în Europa Centrală și de Est. Declarațiile au fost transmise într-un mesaj video publicat pe pagina sa de Facebook.

Posibil furnizor relevant pentru statele din jur

Bogdan Ivan a afirmat că proiectele de interconectare, considerate până recent doar obiective ambițioase, au devenit acum realitate prin alocarea de fonduri europene. „Ceea ce era doar o listă de dorințe acum câtva timp, astăzi este deja realitate. Peste 7.000 de megawați vor fi finanțați pentru interconectările cu țările vecine”, a declarat ministrul.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

Acesta a explicat că investițiile în rețelele electrice sunt esențiale pentru ca România să poată gestiona mai eficient producția și consumul de energie, dar și pentru a valorifica surplusul energetic la nivel regional. În viziunea sa, dezvoltarea infrastructurii de transport al energiei transformă România dintr-un simplu consumator într-un furnizor relevant pentru statele din jur.

Impact direct asupra prețurilor la energie

Ministrul Energiei a subliniat că noile interconectări vor avea efecte concrete asupra pieței interne a energiei. Creșterea capacității de transport și integrarea mai bună în rețelele europene vor permite echilibrarea cererii și ofertei, ceea ce poate conduce la prețuri mai mici pentru populație și mediul economic.

În același timp, România va avea posibilitatea să exporte energie atunci când producția internă o permite, contribuind la stabilitatea energetică a regiunii. Oficialul a reiterat că investițiile în rețele reprezintă o condiție-cheie pentru dezvoltarea sectorului energetic și pentru atragerea de noi capacități de producție.

Susținere la nivel european

Bogdan Ivan a mulțumit echipei din Ministerul Energiei, precum și comisarului european pentru Energie, Dan Jørgensen, pentru sprijinul acordat acestor proiecte. Potrivit ministrului, discuțiile purtate la nivel european au dus la includerea României printre prioritățile de finanțare pentru modernizarea și extinderea rețelelor electrice.

„Pentru a avea stabilitate și securitate energetică în întreaga regiune a Europei Centrale și de Est, trebuie puse ca priorități programele de investiții în rețelele electrice ale României”, a transmis ministrul, subliniind că mesajul a fost înțeles și asumat la nivelul Comisiei Europene.

Prin aceste proiecte de interconectare, autoritățile estimează că România își va consolida rolul de actor strategic pe piața energetică regională, cu beneficii atât economice, cât și geopolitice.

Blocajele din rețelele Europei Centrale țin sus prețul energiei electrice

Prețurile energiei electrice din Europa de Est continuă să se mențină peste nivelurile din Europa de Vest, în special pe piețele pentru ziua următoare (PZU), pe fondul unor dezechilibre structurale accentuate în rețelele de transport din Europa Centrală. Situația este amplificată de creșterea cererii din regiunea estică, determinată de importurile masive de energie către Ucraina și Republica Moldova, arată o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI).

Potrivit președintelui AEI, Dumitru Chisăliță, diferențele de preț dintre Est și Vest nu sunt generate de piața locală, ci de limitările de capacitate din infrastructura de transport a energiei, în special în Austria, Slovacia și Ungaria, considerate noduri-cheie ale rețelei europene ENTSO-E.

Cererea din Ucraina și Republica Moldova pune presiune pe Est

După sincronizarea de urgență a Ucrainei și Republicii Moldova cu rețeaua electrică europeană, în martie 2022, fluxurile de energie către Est au crescut semnificativ.

Ucraina a fost nevoită să importe cantități mari de energie electrică din cauza distrugerii infrastructurii sale de producție, în timp ce Republica Moldova a apelat la importuri pe fondul reducerii livrărilor de gaze necesare pentru producerea internă de electricitate. Aceste importuri sunt realizate, în principal, prin Ungaria, Slovacia și România, ceea ce a dus la încărcarea suplimentară a liniilor de interconectare est-vest.

Consecința directă a fost apariția unor congestii persistente, care limitează transferul energiei mai ieftine din Vest către piețele deficitare din Est.

Congestii de rețea și diferențe de preț între Est și Vest

Analiza AEI arată că noile fluxuri de energie au făcut redispecerizarea mai dificilă pentru operatorii de sistem, care au fost nevoiți să limiteze transferurile disponibile între anumite zone pentru a menține stabilitatea rețelei. În timp ce Europa de Vest beneficiază de o infrastructură densă și bine interconectată, Europa de Est se confruntă cu „gâtuiri” structurale ale rețelei, care se reflectă direct în prețurile finale.

Restricțiile de export sau capacitatea limitată de transfer din zona centrală a Europei au redus posibilitatea ca energia mai ieftină din regiunile cu surplus să ajungă în Est. Astfel, mecanismul de „egalizare” a prețurilor între Vest și Est nu mai funcționează eficient, iar diferențele se adâncesc pe fondul unei cereri tot mai mari.

Disparitățile de preț sunt deosebit de vizibile în țări precum Bulgaria, Grecia și România, comparativ cu statele din vestul continentului.