Prima pagină » Summit NATO: Liderii nord-americani și europeni stabilesc ținta de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare

Summit NATO: Liderii nord-americani și europeni stabilesc ținta de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare

Summit NATO: Liderii nord-americani și europeni stabilesc ținta de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare
Donald Trump amenință Spania cu noi tarife vamale

Cele 32 de state membre NATO au convenit oficial asupra unui nou obiectiv ambițios de cheltuieli militare: alocarea a 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Decizia, adoptată în cadrul summitului desfășurat la Haga, marchează o schimbare istorică în politica bugetară de securitate transatlantică și răspunde presiunilor repetate ale fostului președinte american Donald Trump privind partajarea echitabilă a costurilor apărării europene, transmite Financial Times. În paralel, potrivit sursei citate, Washingtonul analizează posibilitatea de a furniza Ucrainei mai multe sisteme de rachete Patriot, deși SUA se confruntă cu o cerere ridicată, inclusiv din partea Israelului, comentează sursa citată.

Summitul de la Haga semnalează o realiniere bugetară majoră în interiorul NATO, cu implicații financiare, economice și industriale semnificative pentru următorul deceniu – în special pentru industriile de apărare și tehnologie din Europa și din America de Nord. Angajamentul de 5% din PIB ar putea stimula investițiile în sectorul militar, ar putea genera noi parteneriate public-private și va accentua nevoia de transparență fiscală și de eficiență în cheltuirea fondurilor de apărare. Într-un comunicat comun, aliații au subliniat că vor elabora, anual, planuri care să prezinte „un parcurs credibil” pentru atingerea acestui prag. Formularea aleasă – „aliații sunt de acord” – reflectă un compromis diplomatic, după ce Spania s-a opus versiunii anterioare care utiliza formularea „noi suntem de acord”, comentează sursa citată.

Noul angajament vizează atât cheltuielile directe pentru apărare, cât și cheltuielile conexe securității. Este vorba de o evoluție semnificativă față de precedentul prag minim de 2%, stabilit în 2014 și atins parțial de majoritatea membrilor doar sub presiunea recentelor amenințări geopolitice.

„Era 2%, acum am ajuns la 5%”

Donald Trump, prezent la summit, a lăudat rezultatele: „Era 2% și acum am ajuns la 5%”. Trump a reiterat că Europa trebuie să-și asume o mai mare responsabilitate în ceea ce privește propria apărare, sugerând că sprijinul SUA nu este garantat fără o contribuție financiară proporțională din partea aliaților.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a păstrat tonul scurt și concentrat – comunicatul final are doar cinci paragrafe, în contrast cu cele 44, respectiv 90, de paragrafe produse cu ocazia summiturilor precedente, de la Washington și Vilnius. Strategia, în cazul acestui nou comunicat, comentează sursa citată, a fost evitarea diluării mesajului.

În ceea ce privește SUA, Rutte a precizat că Washingtonul este „mai mult sau mai puțin deja acolo” cu nivelul de cheltuieli, chiar dacă Trump a precizat că noul prag nu li se aplică americanilor.

Pe plan strategic, comunicatul menționează doar o singură referire la Rusia, ca „amenințare pe termen lung pentru securitatea euro-atlantică”, și o referire succintă la „angajamente suverane durabile de sprijin pentru Ucraina”. Această formulare rezervată reflectă prudența diplomatică în jurul poziției ambigue a lui Trump față de Moscova și Kiev.

Navele fără echipaj, viitorul războiului pe mările deschise / Captură: War History

Captură: War History

Giorgia Meloni a avertizat cu privire la creșterea prezenței Rusiei în Mediterana

Totodată, summitul a fost scena mai multor apeluri pentru consolidarea frontului sudic al alianței. Premierul italian Giorgia Meloni a avertizat asupra creșterii prezenței Rusiei în Mediterana, cerând o atenție sporită pentru amenințările hibride și la actorii ostili din regiune.

Pe fondul acestor tensiuni, SUA ia în considerare extinderea livrărilor de rachete Patriot către Ucraina, în ciuda cererii interne și a angajamentelor față de Israel, după cum a declarat Trump. De asemenea, liderul opoziției germane, Friedrich Merz a declarat că Berlinul a crescut bugetul apărării din proprie inițiativă, nu sub presiune externă.

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a tras un semnal de alarmă privind consolidarea influenței Rusiei în zona Mediteranei, solicitând o reevaluare strategică a priorităților NATO, cu accent pe vulnerabilitățile flancului sudic al Alianței. Aflată la summitul NATO de la Haga, Meloni a subliniat că, odată cu prăbușirea regimului Assad în Siria – aliat istoric al Moscovei – Rusia își proiectează tot mai agresiv prezența militară și politică în regiune.

„Există numeroase amenințări hibride, numeroși actori ostili care operează pe flancul sudic. Este una dintre zonele cele mai sensibile pentru noi. Va fi nevoie de o reflecție serioasă în momentul în care ne vom revizui obiectivele de capabilitate”, a declarat Meloni.

Eforturi coordonate în cadrul summitului NATO

Îngrijorările Italiei vin pe fondul unei mobilizări mai ample a aliaților occidentali față de pericolul reprezentat de Federația Rusă. Liderul opoziției germane, Friedrich Merz, a anunțat că i-a cerut lui Donald Trump, prezent la summit, să intensifice sancțiunile economice împotriva Moscovei. „Trebuie să creștem presiunea economică. Uniunea Europeană acționează, dar este nevoie de o abordare transatlantică coordonată”, a spus Merz, menționând că Germania și-a modificat recent Constituția pentru a permite o creștere semnificativă a bugetului de apărare.

Presiuni asupra aliaților europeni și tensiuni comerciale în perspectivă

În același context, fostul președinte american Donald Trump a reluat criticile față de contribuția insuficientă a unor state europene la bugetul de apărare NATO. Spania a fost numită „teribilă” pentru că nu alocă 5% din PIB în acest scop, Trump amenințând că, într-un viitor acord comercial, „va plăti dublu”.

Noi direcții economico-strategice: SUA negociază cu Finlanda achiziția de spărgătoare de gheață

Trump a mai dezvăluit că Statele Unite negociază achiziția a circa 15 spărgătoare de gheață de la Finlanda, țară descrisă drept „regele mondial al acestui segment de nave specializate”. El a declarat că a făcut o ofertă informală omologului său finlandez, ocolind Congresul american: „Vor încerca să mă suspende pentru asta”, a spus el în glumă.

Reorientarea strategică a NATO spre sudul Europei ar putea aduce noi oportunități de investiții în infrastructura de apărare din statele membre mediteraneene, inclusiv în Italia, Grecia și Spania. În același timp, tensiunile comerciale prefigurate de Trump pot afecta climatul investițional în UE, mai ales dacă se vor transforma în politici comerciale punitive.

Alte articole importante
Emiratele Arabe Unite sprijină AI-ul din Africa cu un miliard de dolari
Companii
Emiratele Arabe Unite sprijină AI-ul din Africa cu un miliard de dolari
Emiratele Arabe Unite intenționează să investească un miliard de dolari pentru a extinde infrastructura și serviciile AI în Africa. Prin această mișcare, EAU vizează stimularea inovației, consolidându-și influența pe un continent care este în urma restului lumii pe harta globală a tehnologiei. Emiratele Arabe Unite vor investi un miliard $ în infrastructura africană de AI […]
Topul celor mai muncitoare țări din lume în 2025
Topul celor mai muncitoare țări din lume în 2025
Un nou clasament global a făcut ierarhia celor mai muncitoare țări din lume. Acesta arată diferențe uriașe între țări în ceea ce privește numărul de ore lucrate pe săptămână. În timp ce media globală se situează la 38,7 ore, decalajul dintre națiunile cu cele mai lungi și cele mai scurte programe de lucru ajunge la […]
Inflația în 2025. Ce țări au pierdut cel mai mult din puterea de cumpărare anul acesta
Inflația în 2025. Ce țări au pierdut cel mai mult din puterea de cumpărare anul acesta
Inflația a rămas și în 2025 unul dintre cele mai mari pericole pentru economiile lumii. Anul acesta, diferențele dintre țările cu cele mai ridicate rate ale inflației și cele mai stabile economii sunt dramatice. Pentru exemplificare, cum ar fi să începi anul cu 100 de dolari, dar până în decembrie aceștia valorează mai puțin de […]
Dacia pregătește noi restructurări. Câți bani vor primi concediații?
Companii
Dacia pregătește noi restructurări. Câți bani vor primi concediații?
Dacia pregătește un nou val de restructurări, într-un context în care industria auto trece prin transformări rapide. Aceste schimbări ar putea influența atât direcția strategică a companiei, cât și stabilitatea locurilor de muncă pentru mii de angajați. Noi restructurări la Dacia: 900 de angajați ai uzinei de la Mioveni vor pleca voluntar Dacia a inițiat […]
Meta achită 190 milioane $ într-un scandal de confidențialitate
Companii
Meta achită 190 milioane $ într-un scandal de confidențialitate
Meta va achita 190 de milioane $ ca să închidă un nou dosar legat de acuzații privind încălcarea confidențialității utilizatorilor Facebook. Acordul financiar ar permite companiei să evite un proces îndelungat și să limiteze impactul reputațional într-un moment în care practicile de protecție a datelor sunt intens scrutinare. Meta închide, astfel, un caz privind încălcarea […]
Cum schimbă Nvidia regulile jocului cu noile cipuri de memorie
Companii
Cum schimbă Nvidia regulile jocului cu noile cipuri de memorie
Nvidia pregătește o schimbare majoră în arhitectura centrelor sale de date AI, trecând la cipuri de memorie folosite pe smartphone-uri. Această tranziție ar putea transforma atât performanța sistemelor AI, cât și structura costurilor, cu efecte directe asupra pieței tehnologice globale. Nvidia revoluționează centrele de date AI cu cipuri de memorie pentru smartphone-uri Nvidia a decis […]