Prima pagină » Summit NATO: Liderii nord-americani și europeni stabilesc ținta de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare

Summit NATO: Liderii nord-americani și europeni stabilesc ținta de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare

Summit NATO: Liderii nord-americani și europeni stabilesc ținta de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare
Donald Trump amenință Spania cu noi tarife vamale

Cele 32 de state membre NATO au convenit oficial asupra unui nou obiectiv ambițios de cheltuieli militare: alocarea a 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Decizia, adoptată în cadrul summitului desfășurat la Haga, marchează o schimbare istorică în politica bugetară de securitate transatlantică și răspunde presiunilor repetate ale fostului președinte american Donald Trump privind partajarea echitabilă a costurilor apărării europene, transmite Financial Times. În paralel, potrivit sursei citate, Washingtonul analizează posibilitatea de a furniza Ucrainei mai multe sisteme de rachete Patriot, deși SUA se confruntă cu o cerere ridicată, inclusiv din partea Israelului, comentează sursa citată.

Summitul de la Haga semnalează o realiniere bugetară majoră în interiorul NATO, cu implicații financiare, economice și industriale semnificative pentru următorul deceniu – în special pentru industriile de apărare și tehnologie din Europa și din America de Nord. Angajamentul de 5% din PIB ar putea stimula investițiile în sectorul militar, ar putea genera noi parteneriate public-private și va accentua nevoia de transparență fiscală și de eficiență în cheltuirea fondurilor de apărare. Într-un comunicat comun, aliații au subliniat că vor elabora, anual, planuri care să prezinte „un parcurs credibil” pentru atingerea acestui prag. Formularea aleasă – „aliații sunt de acord” – reflectă un compromis diplomatic, după ce Spania s-a opus versiunii anterioare care utiliza formularea „noi suntem de acord”, comentează sursa citată.

Noul angajament vizează atât cheltuielile directe pentru apărare, cât și cheltuielile conexe securității. Este vorba de o evoluție semnificativă față de precedentul prag minim de 2%, stabilit în 2014 și atins parțial de majoritatea membrilor doar sub presiunea recentelor amenințări geopolitice.

„Era 2%, acum am ajuns la 5%”

Donald Trump, prezent la summit, a lăudat rezultatele: „Era 2% și acum am ajuns la 5%”. Trump a reiterat că Europa trebuie să-și asume o mai mare responsabilitate în ceea ce privește propria apărare, sugerând că sprijinul SUA nu este garantat fără o contribuție financiară proporțională din partea aliaților.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a păstrat tonul scurt și concentrat – comunicatul final are doar cinci paragrafe, în contrast cu cele 44, respectiv 90, de paragrafe produse cu ocazia summiturilor precedente, de la Washington și Vilnius. Strategia, în cazul acestui nou comunicat, comentează sursa citată, a fost evitarea diluării mesajului.

În ceea ce privește SUA, Rutte a precizat că Washingtonul este „mai mult sau mai puțin deja acolo” cu nivelul de cheltuieli, chiar dacă Trump a precizat că noul prag nu li se aplică americanilor.

Pe plan strategic, comunicatul menționează doar o singură referire la Rusia, ca „amenințare pe termen lung pentru securitatea euro-atlantică”, și o referire succintă la „angajamente suverane durabile de sprijin pentru Ucraina”. Această formulare rezervată reflectă prudența diplomatică în jurul poziției ambigue a lui Trump față de Moscova și Kiev.

Navele fără echipaj, viitorul războiului pe mările deschise / Captură: War History

Captură: War History

Giorgia Meloni a avertizat cu privire la creșterea prezenței Rusiei în Mediterana

Totodată, summitul a fost scena mai multor apeluri pentru consolidarea frontului sudic al alianței. Premierul italian Giorgia Meloni a avertizat asupra creșterii prezenței Rusiei în Mediterana, cerând o atenție sporită pentru amenințările hibride și la actorii ostili din regiune.

Pe fondul acestor tensiuni, SUA ia în considerare extinderea livrărilor de rachete Patriot către Ucraina, în ciuda cererii interne și a angajamentelor față de Israel, după cum a declarat Trump. De asemenea, liderul opoziției germane, Friedrich Merz a declarat că Berlinul a crescut bugetul apărării din proprie inițiativă, nu sub presiune externă.

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a tras un semnal de alarmă privind consolidarea influenței Rusiei în zona Mediteranei, solicitând o reevaluare strategică a priorităților NATO, cu accent pe vulnerabilitățile flancului sudic al Alianței. Aflată la summitul NATO de la Haga, Meloni a subliniat că, odată cu prăbușirea regimului Assad în Siria – aliat istoric al Moscovei – Rusia își proiectează tot mai agresiv prezența militară și politică în regiune.

„Există numeroase amenințări hibride, numeroși actori ostili care operează pe flancul sudic. Este una dintre zonele cele mai sensibile pentru noi. Va fi nevoie de o reflecție serioasă în momentul în care ne vom revizui obiectivele de capabilitate”, a declarat Meloni.

Eforturi coordonate în cadrul summitului NATO

Îngrijorările Italiei vin pe fondul unei mobilizări mai ample a aliaților occidentali față de pericolul reprezentat de Federația Rusă. Liderul opoziției germane, Friedrich Merz, a anunțat că i-a cerut lui Donald Trump, prezent la summit, să intensifice sancțiunile economice împotriva Moscovei. „Trebuie să creștem presiunea economică. Uniunea Europeană acționează, dar este nevoie de o abordare transatlantică coordonată”, a spus Merz, menționând că Germania și-a modificat recent Constituția pentru a permite o creștere semnificativă a bugetului de apărare.

Presiuni asupra aliaților europeni și tensiuni comerciale în perspectivă

În același context, fostul președinte american Donald Trump a reluat criticile față de contribuția insuficientă a unor state europene la bugetul de apărare NATO. Spania a fost numită „teribilă” pentru că nu alocă 5% din PIB în acest scop, Trump amenințând că, într-un viitor acord comercial, „va plăti dublu”.

Noi direcții economico-strategice: SUA negociază cu Finlanda achiziția de spărgătoare de gheață

Trump a mai dezvăluit că Statele Unite negociază achiziția a circa 15 spărgătoare de gheață de la Finlanda, țară descrisă drept „regele mondial al acestui segment de nave specializate”. El a declarat că a făcut o ofertă informală omologului său finlandez, ocolind Congresul american: „Vor încerca să mă suspende pentru asta”, a spus el în glumă.

Reorientarea strategică a NATO spre sudul Europei ar putea aduce noi oportunități de investiții în infrastructura de apărare din statele membre mediteraneene, inclusiv în Italia, Grecia și Spania. În același timp, tensiunile comerciale prefigurate de Trump pot afecta climatul investițional în UE, mai ales dacă se vor transforma în politici comerciale punitive.

Alte articole importante
ANAF: O persoană din Argeș ar fi prejudiciat statul cu peste 1,1 milioane de lei prin vânzarea a 75 de autoturisme
ANAF: O persoană din Argeș ar fi prejudiciat statul cu peste 1,1 milioane de lei prin vânzarea a 75 de autoturisme
O persoană fizică din județul Argeș ar fi comercializat 75 de autoturisme second-hand, în valoare totală de peste 7,25 milioane de lei, fără să își înregistreze activitatea economică și fără să declare obligațiile fiscale aferente. Potrivit Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), prejudiciul estimat la bugetul de stat depășește 1,1 milioane de lei și reprezintă […]
Apartamentele din România s-au scumpit cu peste 30% în trei ani. Chiriile au crescut cu până la 100 de euro pe lună
Apartamentele din România s-au scumpit cu peste 30% în trei ani. Chiriile au crescut cu până la 100 de euro pe lună
Valoarea apartamentelor din România a crescut cu peste 30% în ultimii trei ani, în timp ce chiriile pentru locuințele cu două camere din marile orașe s-au majorat cu 50-100 de euro pe lună, potrivit unei analize realizate de platforma financiară OferteBancare.ro. În același timp, dobânzile fixe disponibile pentru creditele ipotecare și creșterea salariilor au influențat […]
Peste 20.500 de proceduri de insolvență au fost deschise în România în aproape trei ani. Majoritatea duc la faliment
Companii
Peste 20.500 de proceduri de insolvență au fost deschise în România în aproape trei ani. Majoritatea duc la faliment
România a înregistrat 20.567 de proceduri de insolvență în perioada ianuarie 2024 – septembrie 2026, dintre care 18.739 s-au transformat în proceduri de faliment, potrivit datelor prezentate de Valentina Burdescu, directorul Direcției Buletinul Procedurilor de Insolvență din cadrul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Numărul insolvențelor crește anual cu aproximativ 5-8%, în timp ce procedurile […]
De ce acordul dintre Franța și Germania nu va salva industria auto europeană
De ce acordul dintre Franța și Germania nu va salva industria auto europeană
Compromisul dintre Paris și Berlin privind industria auto europeană a deblocat negocierile asupra unor măsuri importante pentru sector, însă riscă să nu rezolve problemele structurale ale producătorilor europeni. Relaxarea obiectivelor de reducere a emisiilor și introducerea unor cerințe stricte privind originea europeană a produselor ar putea oferi un răgaz industriei, dar nu garantează investiții mai […]
UE introduce o taxă de procesare de 2 euro pentru coletele din afara blocului comunitar
UE introduce o taxă de procesare de 2 euro pentru coletele din afara blocului comunitar
Uniunea Europeană va introduce, de la 1 noiembrie, o taxă de procesare de doi euro pentru coletele provenite din afara blocului comunitar, comandate prin vânzări la distanță, indiferent de valoarea produselor. Măsura urmărește finanțarea controalelor vamale și gestionarea volumului tot mai mare de mărfuri cumpărate online, în special de pe platforme asiatice. Noua taxă se […]
Bursa de Valori București a închis pe minus ședința de luni. BET a pierdut 0,77%
Piață de Capital - Fonduri
Bursa de Valori București a închis pe minus ședința de luni. BET a pierdut 0,77%
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat în scădere ședința de tranzacționare de luni, 26 octombrie, majoritatea indicilor înregistrând evoluții negative. Valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 72,08 milioane de lei, echivalentul a 13,48 milioane de euro, dintre care 55,71 milioane de lei au reprezentat tranzacții cu acțiuni. Indicele principal al pieței, BET, care […]