Prima pagină » Summit NATO: Liderii nord-americani și europeni stabilesc ținta de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare

Summit NATO: Liderii nord-americani și europeni stabilesc ținta de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare

Summit NATO: Liderii nord-americani și europeni stabilesc ținta de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare
Donald Trump amenință Spania cu noi tarife vamale

Cele 32 de state membre NATO au convenit oficial asupra unui nou obiectiv ambițios de cheltuieli militare: alocarea a 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Decizia, adoptată în cadrul summitului desfășurat la Haga, marchează o schimbare istorică în politica bugetară de securitate transatlantică și răspunde presiunilor repetate ale fostului președinte american Donald Trump privind partajarea echitabilă a costurilor apărării europene, transmite Financial Times. În paralel, potrivit sursei citate, Washingtonul analizează posibilitatea de a furniza Ucrainei mai multe sisteme de rachete Patriot, deși SUA se confruntă cu o cerere ridicată, inclusiv din partea Israelului, comentează sursa citată.

Summitul de la Haga semnalează o realiniere bugetară majoră în interiorul NATO, cu implicații financiare, economice și industriale semnificative pentru următorul deceniu – în special pentru industriile de apărare și tehnologie din Europa și din America de Nord. Angajamentul de 5% din PIB ar putea stimula investițiile în sectorul militar, ar putea genera noi parteneriate public-private și va accentua nevoia de transparență fiscală și de eficiență în cheltuirea fondurilor de apărare. Într-un comunicat comun, aliații au subliniat că vor elabora, anual, planuri care să prezinte „un parcurs credibil” pentru atingerea acestui prag. Formularea aleasă – „aliații sunt de acord” – reflectă un compromis diplomatic, după ce Spania s-a opus versiunii anterioare care utiliza formularea „noi suntem de acord”, comentează sursa citată.

Noul angajament vizează atât cheltuielile directe pentru apărare, cât și cheltuielile conexe securității. Este vorba de o evoluție semnificativă față de precedentul prag minim de 2%, stabilit în 2014 și atins parțial de majoritatea membrilor doar sub presiunea recentelor amenințări geopolitice.

„Era 2%, acum am ajuns la 5%”

Donald Trump, prezent la summit, a lăudat rezultatele: „Era 2% și acum am ajuns la 5%”. Trump a reiterat că Europa trebuie să-și asume o mai mare responsabilitate în ceea ce privește propria apărare, sugerând că sprijinul SUA nu este garantat fără o contribuție financiară proporțională din partea aliaților.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a păstrat tonul scurt și concentrat – comunicatul final are doar cinci paragrafe, în contrast cu cele 44, respectiv 90, de paragrafe produse cu ocazia summiturilor precedente, de la Washington și Vilnius. Strategia, în cazul acestui nou comunicat, comentează sursa citată, a fost evitarea diluării mesajului.

În ceea ce privește SUA, Rutte a precizat că Washingtonul este „mai mult sau mai puțin deja acolo” cu nivelul de cheltuieli, chiar dacă Trump a precizat că noul prag nu li se aplică americanilor.

Pe plan strategic, comunicatul menționează doar o singură referire la Rusia, ca „amenințare pe termen lung pentru securitatea euro-atlantică”, și o referire succintă la „angajamente suverane durabile de sprijin pentru Ucraina”. Această formulare rezervată reflectă prudența diplomatică în jurul poziției ambigue a lui Trump față de Moscova și Kiev.

Navele fără echipaj, viitorul războiului pe mările deschise / Captură: War History

Captură: War History

Giorgia Meloni a avertizat cu privire la creșterea prezenței Rusiei în Mediterana

Totodată, summitul a fost scena mai multor apeluri pentru consolidarea frontului sudic al alianței. Premierul italian Giorgia Meloni a avertizat asupra creșterii prezenței Rusiei în Mediterana, cerând o atenție sporită pentru amenințările hibride și la actorii ostili din regiune.

Pe fondul acestor tensiuni, SUA ia în considerare extinderea livrărilor de rachete Patriot către Ucraina, în ciuda cererii interne și a angajamentelor față de Israel, după cum a declarat Trump. De asemenea, liderul opoziției germane, Friedrich Merz a declarat că Berlinul a crescut bugetul apărării din proprie inițiativă, nu sub presiune externă.

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a tras un semnal de alarmă privind consolidarea influenței Rusiei în zona Mediteranei, solicitând o reevaluare strategică a priorităților NATO, cu accent pe vulnerabilitățile flancului sudic al Alianței. Aflată la summitul NATO de la Haga, Meloni a subliniat că, odată cu prăbușirea regimului Assad în Siria – aliat istoric al Moscovei – Rusia își proiectează tot mai agresiv prezența militară și politică în regiune.

„Există numeroase amenințări hibride, numeroși actori ostili care operează pe flancul sudic. Este una dintre zonele cele mai sensibile pentru noi. Va fi nevoie de o reflecție serioasă în momentul în care ne vom revizui obiectivele de capabilitate”, a declarat Meloni.

Eforturi coordonate în cadrul summitului NATO

Îngrijorările Italiei vin pe fondul unei mobilizări mai ample a aliaților occidentali față de pericolul reprezentat de Federația Rusă. Liderul opoziției germane, Friedrich Merz, a anunțat că i-a cerut lui Donald Trump, prezent la summit, să intensifice sancțiunile economice împotriva Moscovei. „Trebuie să creștem presiunea economică. Uniunea Europeană acționează, dar este nevoie de o abordare transatlantică coordonată”, a spus Merz, menționând că Germania și-a modificat recent Constituția pentru a permite o creștere semnificativă a bugetului de apărare.

Presiuni asupra aliaților europeni și tensiuni comerciale în perspectivă

În același context, fostul președinte american Donald Trump a reluat criticile față de contribuția insuficientă a unor state europene la bugetul de apărare NATO. Spania a fost numită „teribilă” pentru că nu alocă 5% din PIB în acest scop, Trump amenințând că, într-un viitor acord comercial, „va plăti dublu”.

Noi direcții economico-strategice: SUA negociază cu Finlanda achiziția de spărgătoare de gheață

Trump a mai dezvăluit că Statele Unite negociază achiziția a circa 15 spărgătoare de gheață de la Finlanda, țară descrisă drept „regele mondial al acestui segment de nave specializate”. El a declarat că a făcut o ofertă informală omologului său finlandez, ocolind Congresul american: „Vor încerca să mă suspende pentru asta”, a spus el în glumă.

Reorientarea strategică a NATO spre sudul Europei ar putea aduce noi oportunități de investiții în infrastructura de apărare din statele membre mediteraneene, inclusiv în Italia, Grecia și Spania. În același timp, tensiunile comerciale prefigurate de Trump pot afecta climatul investițional în UE, mai ales dacă se vor transforma în politici comerciale punitive.

Alte articole importante
România a contribuit cu 0,3% la dezvoltarea rachetei Ariane 6
România a contribuit cu 0,3% la dezvoltarea rachetei Ariane 6
În calitate de stat participant, România a avut o contribuție directă de 0,3% la programul european de dezvoltare a rachetei Ariane 6. Acest proiect de mare anvergură este menit să consolideze capacitatea de lansare spațială a continentului. Deși procentul pare modest, el reflectă implicarea constantă a țării noastre în industria aerospațială și participarea sa la […]
Înmatriculările de mașini noi au crescut cu peste 36% în noiembrie
Companii
Înmatriculările de mașini noi au crescut cu peste 36% în noiembrie
În luna noiembrie, înmatriculările de mașini noi în România a înregistrat o creștere spectaculoasă, de peste 36% față de aceeași perioadă din 2024. Această evoluție semnificativă a pieței auto locale reflectă interesul tot mai mare al românilor pentru înnoirea parcului auto național, precum și dinamica pozitivă a segmentului de vehicule prietenoase cu mediul. Vânzări record […]
Economia digitalizată și limitarea plăților în numerar în România. Plafonul impus de UE de la 1 ianuarie 2027
Economia digitalizată și limitarea plăților în numerar în România. Plafonul impus de UE de la 1 ianuarie 2027
Începutul anului 2027 va fi marcat, pentru români, de regula impusă de Uniunea Europeană în ceea ce privește plățile în numerar. Deși decizia nu înseamnă eliminarea cash-ului, va exista un plafon prin care plățile vor fi limitate semnificativ. Măsura face parte din pachetul adoptat de Uniunea Europeană pentru combaterea spălării banilor și a finanțării activităților […]
Pariul uriaș al Uber. „Miza de un trilion” – boom-ul taxiurilor robot
Companii
Pariul uriaș al Uber. „Miza de un trilion” – boom-ul taxiurilor robot
Uber pregătește cea mai agresivă extindere din ultimii ani, odată cu boom-ul așteptat pe piața taxiurilor robot. CEO-ul Dara Khosrowshahi spune că Asia-Pacific va deveni motorul creșterii, într-o industrie evaluată la peste un trilion de dolari. Cu peste 20 de parteneri în domeniul autonomiei, compania vrea să intre în peste 10 piețe noi chiar de […]
Disney investește 1 miliard de dolari în Open AI.  Altman: Companiile de AI și creatorii pot lucra împreună
Companii
Disney investește 1 miliard de dolari în Open AI. Altman: Companiile de AI și creatorii pot lucra împreună
Walt Disney a anunțat o investiție de 1 miliard de dolari în OpenAI și un acord prin care aplicația video Sora va putea folosi peste 200 de personaje din universurile Disney, Marvel, Pixar și Star Wars. Parteneriatul, întins pe trei ani, marchează intrarea oficială a gigantului de divertisment în zona generativă AI. Disney investește 1 […]
O bancă americană de investiții, favorită să preia activele Lukoil într-un acord „fără bani”
O bancă americană de investiții, favorită să preia activele Lukoil într-un acord „fără bani”
Lukoil ar prefera oferta băncii americane de investiții Xtellus Partners pentru vânzarea portofoliului său internațional, evaluat la 22 de miliarde de dolari. Tranzacția ar avea loc fără numerar, printr-un schimb de titluri deținute de investitori americani. Termenul-limită impus de Trezoreria SUA pentru finalizarea vânzării a fost extins până la 17 ianuarie. Lukoil negociază o tranzacție […]