Prima pagină » Summit NATO: Liderii nord-americani și europeni stabilesc ținta de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare

Summit NATO: Liderii nord-americani și europeni stabilesc ținta de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare

Summit NATO: Liderii nord-americani și europeni stabilesc ținta de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare
Donald Trump amenință Spania cu noi tarife vamale

Cele 32 de state membre NATO au convenit oficial asupra unui nou obiectiv ambițios de cheltuieli militare: alocarea a 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Decizia, adoptată în cadrul summitului desfășurat la Haga, marchează o schimbare istorică în politica bugetară de securitate transatlantică și răspunde presiunilor repetate ale fostului președinte american Donald Trump privind partajarea echitabilă a costurilor apărării europene, transmite Financial Times. În paralel, potrivit sursei citate, Washingtonul analizează posibilitatea de a furniza Ucrainei mai multe sisteme de rachete Patriot, deși SUA se confruntă cu o cerere ridicată, inclusiv din partea Israelului, comentează sursa citată.

Summitul de la Haga semnalează o realiniere bugetară majoră în interiorul NATO, cu implicații financiare, economice și industriale semnificative pentru următorul deceniu – în special pentru industriile de apărare și tehnologie din Europa și din America de Nord. Angajamentul de 5% din PIB ar putea stimula investițiile în sectorul militar, ar putea genera noi parteneriate public-private și va accentua nevoia de transparență fiscală și de eficiență în cheltuirea fondurilor de apărare. Într-un comunicat comun, aliații au subliniat că vor elabora, anual, planuri care să prezinte „un parcurs credibil” pentru atingerea acestui prag. Formularea aleasă – „aliații sunt de acord” – reflectă un compromis diplomatic, după ce Spania s-a opus versiunii anterioare care utiliza formularea „noi suntem de acord”, comentează sursa citată.

Noul angajament vizează atât cheltuielile directe pentru apărare, cât și cheltuielile conexe securității. Este vorba de o evoluție semnificativă față de precedentul prag minim de 2%, stabilit în 2014 și atins parțial de majoritatea membrilor doar sub presiunea recentelor amenințări geopolitice.

„Era 2%, acum am ajuns la 5%”

Donald Trump, prezent la summit, a lăudat rezultatele: „Era 2% și acum am ajuns la 5%”. Trump a reiterat că Europa trebuie să-și asume o mai mare responsabilitate în ceea ce privește propria apărare, sugerând că sprijinul SUA nu este garantat fără o contribuție financiară proporțională din partea aliaților.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a păstrat tonul scurt și concentrat – comunicatul final are doar cinci paragrafe, în contrast cu cele 44, respectiv 90, de paragrafe produse cu ocazia summiturilor precedente, de la Washington și Vilnius. Strategia, în cazul acestui nou comunicat, comentează sursa citată, a fost evitarea diluării mesajului.

În ceea ce privește SUA, Rutte a precizat că Washingtonul este „mai mult sau mai puțin deja acolo” cu nivelul de cheltuieli, chiar dacă Trump a precizat că noul prag nu li se aplică americanilor.

Pe plan strategic, comunicatul menționează doar o singură referire la Rusia, ca „amenințare pe termen lung pentru securitatea euro-atlantică”, și o referire succintă la „angajamente suverane durabile de sprijin pentru Ucraina”. Această formulare rezervată reflectă prudența diplomatică în jurul poziției ambigue a lui Trump față de Moscova și Kiev.

Navele fără echipaj, viitorul războiului pe mările deschise / Captură: War History

Captură: War History

Giorgia Meloni a avertizat cu privire la creșterea prezenței Rusiei în Mediterana

Totodată, summitul a fost scena mai multor apeluri pentru consolidarea frontului sudic al alianței. Premierul italian Giorgia Meloni a avertizat asupra creșterii prezenței Rusiei în Mediterana, cerând o atenție sporită pentru amenințările hibride și la actorii ostili din regiune.

Pe fondul acestor tensiuni, SUA ia în considerare extinderea livrărilor de rachete Patriot către Ucraina, în ciuda cererii interne și a angajamentelor față de Israel, după cum a declarat Trump. De asemenea, liderul opoziției germane, Friedrich Merz a declarat că Berlinul a crescut bugetul apărării din proprie inițiativă, nu sub presiune externă.

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a tras un semnal de alarmă privind consolidarea influenței Rusiei în zona Mediteranei, solicitând o reevaluare strategică a priorităților NATO, cu accent pe vulnerabilitățile flancului sudic al Alianței. Aflată la summitul NATO de la Haga, Meloni a subliniat că, odată cu prăbușirea regimului Assad în Siria – aliat istoric al Moscovei – Rusia își proiectează tot mai agresiv prezența militară și politică în regiune.

„Există numeroase amenințări hibride, numeroși actori ostili care operează pe flancul sudic. Este una dintre zonele cele mai sensibile pentru noi. Va fi nevoie de o reflecție serioasă în momentul în care ne vom revizui obiectivele de capabilitate”, a declarat Meloni.

Eforturi coordonate în cadrul summitului NATO

Îngrijorările Italiei vin pe fondul unei mobilizări mai ample a aliaților occidentali față de pericolul reprezentat de Federația Rusă. Liderul opoziției germane, Friedrich Merz, a anunțat că i-a cerut lui Donald Trump, prezent la summit, să intensifice sancțiunile economice împotriva Moscovei. „Trebuie să creștem presiunea economică. Uniunea Europeană acționează, dar este nevoie de o abordare transatlantică coordonată”, a spus Merz, menționând că Germania și-a modificat recent Constituția pentru a permite o creștere semnificativă a bugetului de apărare.

Presiuni asupra aliaților europeni și tensiuni comerciale în perspectivă

În același context, fostul președinte american Donald Trump a reluat criticile față de contribuția insuficientă a unor state europene la bugetul de apărare NATO. Spania a fost numită „teribilă” pentru că nu alocă 5% din PIB în acest scop, Trump amenințând că, într-un viitor acord comercial, „va plăti dublu”.

Noi direcții economico-strategice: SUA negociază cu Finlanda achiziția de spărgătoare de gheață

Trump a mai dezvăluit că Statele Unite negociază achiziția a circa 15 spărgătoare de gheață de la Finlanda, țară descrisă drept „regele mondial al acestui segment de nave specializate”. El a declarat că a făcut o ofertă informală omologului său finlandez, ocolind Congresul american: „Vor încerca să mă suspende pentru asta”, a spus el în glumă.

Reorientarea strategică a NATO spre sudul Europei ar putea aduce noi oportunități de investiții în infrastructura de apărare din statele membre mediteraneene, inclusiv în Italia, Grecia și Spania. În același timp, tensiunile comerciale prefigurate de Trump pot afecta climatul investițional în UE, mai ales dacă se vor transforma în politici comerciale punitive.

Alte articole importante
Cine controlează proiectele care au blocat rețeaua pentru un deceniu
Cine controlează proiectele care au blocat rețeaua pentru un deceniu
Publicarea listei de companii care au obținut avize de racordare la rețeaua națională de energie a deschis o dezbatere amplă despre modul în care este gestionată dezvoltarea sectorului regenerabil din România. Documentul, cunoscut deja ca „Lista lui Bolojan”, scoate la iveală un peisaj complex, în care investițiile masive în energie verde se intersectează cu interese […]
Antreprenor amendat cu 20.000 lei după o achiziție din UE. Revolta împotriva sistemului e-Transport ia amploare
Companii
Antreprenor amendat cu 20.000 lei după o achiziție din UE. Revolta împotriva sistemului e-Transport ia amploare
Un caz apărut recent în mediul de afaceri din România readuce în prim-plan tensiunile dintre contribuabili și autorități. Un antreprenor din București susține că a fost sancționat cu o amendă de 20.000 de lei de către ANAF, în ciuda faptului că a respectat toate procedurile legale pentru achiziția unei mașini din Uniunea Europeană. Situația a […]
EAU părăsește OPEC: o lovitură neașteptată pentru grup
EAU părăsește OPEC: o lovitură neașteptată pentru grup
Ministrul Energiei din Emiratele Arabe Unite spune că ieșirea este o mișcare strategică. El sugerează că plecarea poate ajuta la satisfacerea cererii globale de energie. Liderii din Golf se întâlnesc pentru a discuta impactul războiului asupra Iranului. Emiratele Arabe Unite nu au discutat despre ieșire cu nicio altă țară Emiratele Arabe Unite au anunțat marți […]
Angajații trag mai tare, dar câștigă la fel: val de nemulțumire pe piața muncii din România
Angajații trag mai tare, dar câștigă la fel: val de nemulțumire pe piața muncii din România
Piața muncii din România traversează o perioadă tensionată în 2026, în care angajații resimt din plin presiunea unui volum de muncă tot mai mare, fără o recompensă financiară pe măsură. Rezultatul: o creștere semnificativă a intenției de plecare, cu peste o treime dintre salariați care iau în calcul schimbarea locului de muncă în următoarele luni. […]
Cele mai verzi țări din lume privesc forajul ca soluție pentru criza iraniană
Cele mai verzi țări din lume privesc forajul ca soluție pentru criza iraniană
Statele considerate lideri globali în tranziția către energie curată se confruntă cu o dilemă majoră: cum să-și protejeze economiile într-un context geopolitic tot mai instabil, fără a compromite obiectivele climatice. Conflictul din Orientul Mijlociu a readus în prim-plan o soluție controversată – reluarea sau extinderea forajelor pentru petrol și gaze. Deși oficial susțin accelerarea tranziției […]
Piețele ignoră războiul din Iran? Noua realitate globală explică paradoxul recordurilor bursiere
Piețele ignoră războiul din Iran? Noua realitate globală explică paradoxul recordurilor bursiere
Într-un moment în care conflictul din Iran tensionează piețele energetice și ridică semne de întrebare la nivel geopolitic, bursele globale par să transmită un mesaj complet diferit. Indicii ating maxime sau se mențin aproape de niveluri record, iar volatilitatea rămâne surprinzător de scăzută. Această aparentă contradicție a dat naștere unei explicații frecvente: investitorii „privesc dincolo” […]