Cele 32 de state membre NATO au convenit oficial asupra unui nou obiectiv ambițios de cheltuieli militare: alocarea a 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Decizia, adoptată în cadrul summitului desfășurat la Haga, marchează o schimbare istorică în politica bugetară de securitate transatlantică și răspunde presiunilor repetate ale fostului președinte american Donald Trump privind partajarea echitabilă a costurilor apărării europene, transmite Financial Times. În paralel, potrivit sursei citate, Washingtonul analizează posibilitatea de a furniza Ucrainei mai multe sisteme de rachete Patriot, deși SUA se confruntă cu o cerere ridicată, inclusiv din partea Israelului, comentează sursa citată.
Summitul de la Haga semnalează o realiniere bugetară majoră în interiorul NATO, cu implicații financiare, economice și industriale semnificative pentru următorul deceniu – în special pentru industriile de apărare și tehnologie din Europa și din America de Nord. Angajamentul de 5% din PIB ar putea stimula investițiile în sectorul militar, ar putea genera noi parteneriate public-private și va accentua nevoia de transparență fiscală și de eficiență în cheltuirea fondurilor de apărare. Într-un comunicat comun, aliații au subliniat că vor elabora, anual, planuri care să prezinte „un parcurs credibil” pentru atingerea acestui prag. Formularea aleasă – „aliații sunt de acord” – reflectă un compromis diplomatic, după ce Spania s-a opus versiunii anterioare care utiliza formularea „noi suntem de acord”, comentează sursa citată.
Noul angajament vizează atât cheltuielile directe pentru apărare, cât și cheltuielile conexe securității. Este vorba de o evoluție semnificativă față de precedentul prag minim de 2%, stabilit în 2014 și atins parțial de majoritatea membrilor doar sub presiunea recentelor amenințări geopolitice.
„Era 2%, acum am ajuns la 5%”
Donald Trump, prezent la summit, a lăudat rezultatele: „Era 2% și acum am ajuns la 5%”. Trump a reiterat că Europa trebuie să-și asume o mai mare responsabilitate în ceea ce privește propria apărare, sugerând că sprijinul SUA nu este garantat fără o contribuție financiară proporțională din partea aliaților.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a păstrat tonul scurt și concentrat – comunicatul final are doar cinci paragrafe, în contrast cu cele 44, respectiv 90, de paragrafe produse cu ocazia summiturilor precedente, de la Washington și Vilnius. Strategia, în cazul acestui nou comunicat, comentează sursa citată, a fost evitarea diluării mesajului.
În ceea ce privește SUA, Rutte a precizat că Washingtonul este „mai mult sau mai puțin deja acolo” cu nivelul de cheltuieli, chiar dacă Trump a precizat că noul prag nu li se aplică americanilor.
Pe plan strategic, comunicatul menționează doar o singură referire la Rusia, ca „amenințare pe termen lung pentru securitatea euro-atlantică”, și o referire succintă la „angajamente suverane durabile de sprijin pentru Ucraina”. Această formulare rezervată reflectă prudența diplomatică în jurul poziției ambigue a lui Trump față de Moscova și Kiev.
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/06/Screen-Shot-2025-06-06-at-11.02.00.png)
Captură: War History
Giorgia Meloni a avertizat cu privire la creșterea prezenței Rusiei în Mediterana
Totodată, summitul a fost scena mai multor apeluri pentru consolidarea frontului sudic al alianței. Premierul italian Giorgia Meloni a avertizat asupra creșterii prezenței Rusiei în Mediterana, cerând o atenție sporită pentru amenințările hibride și la actorii ostili din regiune.
Pe fondul acestor tensiuni, SUA ia în considerare extinderea livrărilor de rachete Patriot către Ucraina, în ciuda cererii interne și a angajamentelor față de Israel, după cum a declarat Trump. De asemenea, liderul opoziției germane, Friedrich Merz a declarat că Berlinul a crescut bugetul apărării din proprie inițiativă, nu sub presiune externă.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a tras un semnal de alarmă privind consolidarea influenței Rusiei în zona Mediteranei, solicitând o reevaluare strategică a priorităților NATO, cu accent pe vulnerabilitățile flancului sudic al Alianței. Aflată la summitul NATO de la Haga, Meloni a subliniat că, odată cu prăbușirea regimului Assad în Siria – aliat istoric al Moscovei – Rusia își proiectează tot mai agresiv prezența militară și politică în regiune.
„Există numeroase amenințări hibride, numeroși actori ostili care operează pe flancul sudic. Este una dintre zonele cele mai sensibile pentru noi. Va fi nevoie de o reflecție serioasă în momentul în care ne vom revizui obiectivele de capabilitate”, a declarat Meloni.
Eforturi coordonate în cadrul summitului NATO
Îngrijorările Italiei vin pe fondul unei mobilizări mai ample a aliaților occidentali față de pericolul reprezentat de Federația Rusă. Liderul opoziției germane, Friedrich Merz, a anunțat că i-a cerut lui Donald Trump, prezent la summit, să intensifice sancțiunile economice împotriva Moscovei. „Trebuie să creștem presiunea economică. Uniunea Europeană acționează, dar este nevoie de o abordare transatlantică coordonată”, a spus Merz, menționând că Germania și-a modificat recent Constituția pentru a permite o creștere semnificativă a bugetului de apărare.
Presiuni asupra aliaților europeni și tensiuni comerciale în perspectivă
În același context, fostul președinte american Donald Trump a reluat criticile față de contribuția insuficientă a unor state europene la bugetul de apărare NATO. Spania a fost numită „teribilă” pentru că nu alocă 5% din PIB în acest scop, Trump amenințând că, într-un viitor acord comercial, „va plăti dublu”.
Noi direcții economico-strategice: SUA negociază cu Finlanda achiziția de spărgătoare de gheață
Trump a mai dezvăluit că Statele Unite negociază achiziția a circa 15 spărgătoare de gheață de la Finlanda, țară descrisă drept „regele mondial al acestui segment de nave specializate”. El a declarat că a făcut o ofertă informală omologului său finlandez, ocolind Congresul american: „Vor încerca să mă suspende pentru asta”, a spus el în glumă.
Reorientarea strategică a NATO spre sudul Europei ar putea aduce noi oportunități de investiții în infrastructura de apărare din statele membre mediteraneene, inclusiv în Italia, Grecia și Spania. În același timp, tensiunile comerciale prefigurate de Trump pot afecta climatul investițional în UE, mai ales dacă se vor transforma în politici comerciale punitive.