Suveranitatea digitală. Poate scăpa Europa de supremația tehnologică americană?

Suveranitatea digitală a Europei – viziune strategică sau protecționism disimulat?

În conversații private, lobbyiștii și executivii Big Tech rămân convinși că orice schimbare este foarte departe: în lipsa unor alternative europene solide și dată fiind relativa apatie a consumatorilor din UE, rămâne vie speranța că dominația asupra pieței europene va continua nestingherită, comentează Financial Times. Pentru Alexandre Roure, reprezentantul Computer & Communications Industry Association (CCIA), adevărata suveranitate înseamnă, mai degrabă, gestionarea interdependențelor prin extinderea opțiunilor reale pentru utilizatori.

„Prioritatea ar trebui să fie să evităm scenariul în care utilizatorii europeni devin captivi ai unui singur furnizor de cloud. Trebuie, mai degrabă, să asigurăm o concurență sănătoasă. Impunerea unor companii în detrimentul eficienței nu e o soluție”, afirmă acesta.

În ciuda mesajelor liniștitoare, inițiativele giganților americani în direcția „cloudului suveran” au fost primite cu scepticism de o parte a experților. Max von Thun, director în cadrul Open Markets Institute, le numește „sovereignty washing”. Adică, o simplă încercare de a cosmetiza dependențele existente. Thun avertizează că europenii „nu ar trebui să se lase păcăliți. Ci ar trebui să înțeleagă aceste inițiative doar ca pe niște înlocuitori ai acțiunilor real necesare pentru o suveranitate digitală autentică”.

Benjamin Revcolevschi, CEO-ul OVHcloud, salută inițiativele de acest tip, dar avertizează că „decizia le aparține celor din conducerea companiilor”, care trebuie „să analizeze în profunzime ce li se oferă”. Localizarea datelor sau criptarea nu sunt, în sine, suficiente pentru a garanta o suveranitate veritabilă în materie de cloud computing.

O agendă care depășește cloudul

Dezbaterea privind suveranitatea digitală depășește cadrul tehnic al infrastructurii cloud, pentru a atinge întregul ecosistem digital european – de la centrele de date și AI, la rețele, securitate cibernetică și algoritmi. Conștientizarea acestei dependențe a dus la inițiative precum EuroStack, un proiect care vizează construirea unei infrastructuri digitale în întregime europene. Au existat solicitări explicite către liderii UE să sprijine nu doar achizițiile publice din surse europene, ci, mai ales, lansarea unui fond dedicat dezvoltării tehnologice locale. Proiectul este menționat explicit în acordul de coaliție guvernamentală din Germania.

Ca de obicei, investițiile rămân marea piedică. Chiar și în scenariul în care achizițiile publice ar favoriza firmele europene, atingerea obiectivelor strategice va necesita sume colosale. EuroStack estimează că vor fi necesare cel puțin 300 de miliarde de euro în următorul deceniu. Alte calcule sugerează că va fi nevoie de investiții de până la 5.000 de miliarde de euro, scrie Financial Times.

Chiar dacă Uniunea Europeană ar reuși să mobilizeze fonduri publice și private pentru a accelera dezvoltarea infrastructurii sale digitale – așa cum speră numeroși oficiali și cercetători -, procesul ar putea fi prea lent sau chiar sortit eșecului.

Exemplul Gaia-X și lecțiile trecutului

Un exemplu deja proverbial este Gaia-X — inițiativa franco-germană, care spera să creeze o alternativă europeană la giganții americani din cloud. Deși părea promițătoare, rețeaua de furnizori interconectați a fost afectată de întârzieri, fragmentare și lipsă de coordonare, iar în cele din urmă nu a reușit să atragă un sprijin semnificativ.

„UE a încercat în trecut să aplice politici industriale în domenii precum cloud computing, dar fără succes real”, remarcă Zach Meyers, analist la think-tank-ul CERRE. „Ideea că ar trebui doar să încercăm din nou, dar cu mai mult efort, este una care necesită o examinare mult mai riguroasă”.

Pentru alții, problema fundamentală nu este infrastructura, ci capitalul uman.

„Nu ne lipsesc cipurile sau centrele de date”, a declarat Christian Klein, CEO-ul SAP, cel mai mare producător de software din Europa. „Ne lipsesc oamenii și talentele care să aplice AI în moduri relevante pentru nevoile Europei”.

Un moment de cotitură pentru economia europeană

Bruxellesul vede în această criză și o oportunitate. Consolidarea capacității tehnologice ar putea revitaliza o economie europeană – care are un ritm de creștere tot mai lent. Andy Yen, fondatorul Proton, amintește că sectoare esențiale precum industria auto, sectorul bancar, comerțul electronic și sănătatea vor fi toate puternic transformate de noile tehnologii.

„Costurile pe termen scurt ale unei tranziții, renunțarea la tehnologia americană, nu reprezintă o pierdere, ci o investiție în viitor”, afirmă el. „Dacă nu ai ingineri, talent și know-how pentru a construi aceste lucruri aici, ai pierdut deja jocul secolului XXI. Nu avem de ales. Chiar și fără Trump, trebuie să acționăm”.

Riscurile unui protecționism tehnologic

În ciuda mesajelor motivaționale, costurile imediate devin concrete pentru multe companii europene. Alternativele locale nu pot concura nici la scară, nici la preț cu furnizorii americani.

„Clauzele de suveranitate pot aluneca ușor în protecționism, fără a livra rezultate reale pentru utilizatori sau pentru instituțiile publice”, avertizează Thomas Boué, reprezentant al Business Software Alliance, un grup de lobby al industriei globale de software.

Acuzațiile de protecționism sau de viziuni anti-americane sunt extrem de sensibile. UE a fost construită pe valori ale pieței libere și rămâne dependentă de sprijinul SUA în alte domenii esențiale, inclusiv pentru apărarea Ucrainei, precizează sursa citată.

„Chiar avem nevoie de un nou conflict cu SUA tocmai acum?”, întreabă, retoric, un diplomat european de rang înalt, făcând trimitere la negocierile comerciale în curs între Bruxelles și Washington.

Alți oficiali subliniază că Uniunea va merge înainte, dar cu pași mai măsurați. „Europa se mișcă încet, dar odată trezită, lucrurile se întâmplă”, spune un alt diplomat UE, implicat în dosarul suveranității tehnologice.

Revcolevschi este de acord: „Această temă se află pe agenda liderilor noștri. Conștientizarea a crescut la vârf și se propagă rapid în structurile de decizie”, spune el.