Termen-limită pentru mii de firme din România. Planurile privind reducerea risipei alimentare trebuie raportate până la 31 martie

Companiile din sectorul agroalimentar din România au intrat într-o perioadă critică de raportare, după ce legislația privind combaterea risipei alimentare le obligă să transmită autorităților informații detaliate despre măsurile implementate în acest sens. Termenul-limită pentru depunerea documentației este 31 martie 2026, iar firmele care nu respectă această obligație riscă amenzi de până la 40.000 de lei.

Potrivit unui ghid elaborat de societatea de avocatură Grecu Partners, operatorii economici trebuie să transmită raportări referitoare la măsurile aplicate pentru reducerea risipei alimentare, precum și date privind cantitățile de alimente gestionate în cursul anului 2025. Obligația vizează un număr foarte mare de companii din România, iar autoritățile pot verifica modul în care acestea respectă legislația în vigoare. Aproape jumătate dintre firmele din România sunt vizate de raportare Datele citate din informațiile furnizate de Ministerul Finanțelor arată că între 400.000 și 450.000 de operatori economici intră sub incidența acestei obligații legale.

Raportarea presupune documentație riguroasă și analiză internă

Raportat la numărul total al firmelor active din România, estimat la aproximativ 1,2 milioane, rezultă că aproximativ 33% – 40% dintre companii sunt vizate de această măsură. Este vorba despre toate entitățile implicate în lanțul agroalimentar, de la producția primară până la procesare, distribuție și comercializare.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

Avocata Elena Grecu, fondator al Grecu Partners, atrage atenția că raportarea nu este o formalitate administrativă simplă, ci un proces complex care presupune documentație riguroasă și analiză internă.

„Este pentru prima dată când operatorii economici din România trebuie să raporteze date privind risipa alimentară, iar această cerință nu trebuie tratată superficial”, a explicat aceasta.

Raportările trebuie publicate și pe site-ul companiei

Procedura de raportare implică mai multe etape și obligații pentru firme. Datele trebuie încărcate pe platforma oficială risipaalimentara.madr.ro, administrată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar în anumite cazuri trebuie publicate și pe site-ul propriu al companiei.

Înainte de transmiterea informațiilor, operatorii economici trebuie să verifice cu atenție dacă datele sunt complete și susținute de documente interne relevante. Aceste documente trebuie să reflecte modul în care au fost gestionate cantitățile de alimente și ce măsuri au fost adoptate pentru limitarea risipei.

Specialiștii avertizează că, în practică, multe companii pot întâmpina dificultăți în procesul de colectare și centralizare a datelor.

„În practică, există situații în care firmele pot omite din neatenție anumite informații sau pot transmite date incomplete”, se arată în analiza realizată de Grecu Partners.

În cazul firmelor care nu dețin un site web, obligația publicării online nu se aplică, însă planul de reducere a risipei alimentare trebuie totuși întocmit și păstrat pentru eventuale controale.

Ce firme sunt obligate să raporteze

Obligația de raportare se aplică tuturor operatorilor economici din sectorul agroalimentar definiți de Regulamentul (CE) 178/2002. Această categorie include orice persoană fizică sau juridică implicată în producția, procesarea sau distribuția alimentelor.

În primul rând sunt vizate companiile din producția primară, precum fermele agricole și zootehnice.

Lista include ferme de legume, producători de fructe, exploatații zootehnice, producători de lapte crud, stupine, ferme piscicole sau cultivatori de cereale. De asemenea, obligația se extinde și asupra unităților de procesare alimentară.

În această categorie intră fabrici de panificație, unități de procesare a laptelui, abatoare, fabrici de conserve, unități de procesare a cărnii sau fabrici de băuturi și sucuri.

Retailul alimentar și HoReCa, printre sectoarele vizate

Raportarea nu se limitează doar la producători și procesatori. Operatorii implicați în depozitare și distribuție trebuie, de asemenea, să transmită informațiile solicitate de autorități. Sunt vizate depozitele frigorifice, centrele logistice, distribuitorii de produse alimentare și de băuturi, precum și magazinele alimentare.

De asemenea, pe listă se află supermarketurile, hipermarketurile, magazinele de proximitate și rețelele de tip cash & carry.

Sectorul HoReCa este inclus în mod explicit în această reglementare. Astfel, restaurantele, fast-food-urile, cantinele, cofetăriile, patiseriile, hotelurile cu servicii de masă, firmele de catering sau cafenelele care comercializează produse alimentare trebuie să respecte aceleași reguli.

Ce măsuri trebuie să adopte companiile

Legislația impune operatorilor economici să implementeze cel puțin două măsuri concrete pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare. Acestea pot include vânzarea cu preț redus a produselor care se apropie de termenul de expirare sau transferul gratuit al alimentelor către organizații sau alți operatori economici pentru consumul uman.

Alte soluții prevăzute de lege includ utilizarea alimentelor pentru hrana animalelor, înainte de expirarea termenului de valabilitate.

Produsele de origine animală care nu mai sunt potrivite pentru consumul uman pot fi direcționate către unități autorizate pentru hrana animalelor din adăposturi.

În cazul alimentelor care nu mai pot fi utilizate nici pentru consumul uman, nici pentru hrana animalelor, acestea pot fi transformate în compost sau utilizate pentru producerea de biogaz.

De asemenea, subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman trebuie direcționate către unități autorizate de procesare.

Amenzi de până la 40.000 de lei pentru nerespectarea obligațiilor

Autoritățile pot efectua controale pentru a verifica modul în care firmele respectă aceste obligații. Verificările pot fi realizate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, care monitorizează aspectele legate de siguranța alimentară în procesul de transfer al alimentelor. De asemenea, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și structurile sale teritoriale pot verifica modul în care companiile implementează măsurile de prevenire a risipei alimentare.

Amenzile pot ajunge la 10.000 – 20.000 de lei pentru încălcarea regulilor privind transferul alimentelor și la 10.000 – 40.000 de lei pentru neîncărcarea planurilor și rapoartelor pe platforma oficială. Totuși, sancțiunea pentru neîncărcarea documentelor pe platformă nu se aplică microîntreprinderilor și întreprinderilor mici.