Risipa alimentară și fast fashion, vizate de UE

Risipa alimentară și deșeurile textile trebuie reduse până în 2030. Parlamentul European a adoptat o lege ce impune mai multe măsuri. 

Risipa alimentară și fast fashion, obligații clare de la Parlamentul European

Marți, Parlamentul European a adoptat definitiv o lege cu impact major asupra mediului și consumului. Textul, negociat deja cu statele membre, prevede obiective obligatorii pentru diminuarea risipei alimentare. Totodată, include și gestionarea deșeurilor textile generate în special de industria fast fashion.

Potrivit Comisiei Europene, fiecare cetățean al Uniunii produce anual, în medie, 132 kg de deșeuri alimentare și 12 kg de deșeuri textile. Legea stabilește ca până la 31 decembrie 2030, fiecare țară membră va trebui să reducă cu 10% pierderile din procesarea și producția alimentară.

Consiliul Concurenței amendează Philips România cu peste 5 milioane de lei pentru obstrucționarea unei inspecții

15:51

Deficitul comercial al României a coborât ușor în primele șapte luni. Importurile au depășit exporturile cu 19,28 miliarde de euro

15:13

Aceste obiective vor fi raportate la media anuală a deșeurilor generate între 2021 și 2023. Pentru a reuși, statele au libertatea de a alege instrumentele prin care să atingă aceste ținte. Printre soluțiile recomandate se numără campanii de promovare a fructelor și legumelor considerate „inestetice”.

Eurodeputata poloneză Anna Zalewska a subliniat că ideea este aplicarea unor măsuri adaptate fiecărei piețe. Scopul este de a reduce pierderile în punctele critice ale lanțului de aprovizionare.

Critici și dezbateri privind agricultura și sectorul HoReCa

Noua lege nu a fost adoptată fără controverse. Sectorul hotelurilor și restaurantelor a exprimat rezerve, considerând că obiectivele obligatorii pun o presiune disproporționată asupra industriei. Aceștia au pledat pentru măsuri de educare a consumatorilor și pentru politici mai flexibile.

În același timp, organizațiile de mediu au atras atenția asupra unei mari lacune a legislației: lipsa obiectivelor pentru sectorul agricol. ONG-uri precum WWF au amintit că pierderile din agricultură – înainte, în timpul și după recoltare sau creșterea animalelor – reprezintă o parte importantă a risipei totale. Excluderea acestui sector limitează eficiența reală a legii pe termen lung.

Totuși, eurodeputații au menținut accentul pe reducerea deșeurilor generate de consumatori, retail și servicii. Ei consideră aceste segmente cele mai vizibile și ușor de reglementat în prezent.

Producătorii de textile, obligați să plătească pentru reciclare

Un alt element central al legii privește deșeurile textile, în special cele provenite din fast fashion. În ultimii ani, piața europeană a fost inundată de articole vestimentare ieftine, în mare parte importate din Asia. Aceste produse, de calitate scăzută și cu durată de viață scurtă, contribuie masiv la creșterea volumului de deșeuri.

Noua legislație introduce scheme de responsabilitate extinsă a producătorilor (EPR). Aceștia vor fi obligați să acopere costurile de colectare, sortare și reciclare a textilelor pe care le introduc pe piața europeană. Regulile se aplică tuturor companiilor, inclusiv celor care vând online, fie că sunt stabilite în UE sau în afara ei.

Statele membre au la dispoziție 30 de luni pentru a implementa aceste scheme. Microîntreprinderile primesc un an suplimentar pentru conformare. Printre produsele vizate se numără îmbrăcămintea, încălțămintea, accesoriile, pălăriile, lenjeria de pat, păturile, perdelele și textilele de bucătărie. În plus, țările UE vor putea introduce scheme similare și pentru saltele.

Parlamentul a recomandat statelor să ajusteze contribuțiile financiare ale companiilor. Astfel, cele care promovează moda rapidă sau ultra-rapidă să plătească mai mult pentru impactul generat asupra mediului.