Topul țărilor care îți vând cetățenia și cât costă: de la insule exotice la state europene

Pentru cei cu resurse financiare considerabile, frontierele devin opționale. Programele de „cetățenie contra investiție” oferă șansa de a obține un pașaport nou – uneori fără a locui măcar în țara respectivă – și de a călători liber în zeci sau chiar sute de state. De la insulele exotice din Caraibe până la națiuni europene, tot mai multe guverne folosesc aceste scheme pentru a atrage capital străin, iar prețurile variază de la câteva sute de mii de dolari până la câteva milioane.

Cum funcționează pașapoartele contra investiție

Potrivit firmei de avocatură Henley & Partners, aproximativ o duzină de țări din întreaga lume oferă cetățenie în schimbul unei investiții financiare consistente. Marea majoritate a acestor programe nu impun solicitantului să se mute permanent și, în multe cazuri, nici măcar să viziteze țara.

Acest model este atractiv în special pentru statele mici, în special cele insulare din Caraibe, care văd în astfel de programe o sursă rapidă de capital. În schimbul contribuției financiare, investitorii primesc pașapoarte cu beneficii semnificative, în special libertatea de a călători fără viză în numeroase țări și regiuni economice.

Cu cât a crescut averea celor mai bogați zece miliardari ai SUA

08:48

Adevărul din spatele mitului transferului profitului. De ce multinaționalele preferă să rămână și să plătească taxe aici

08:08

ANALIZĂ

De exemplu, un pașaport din Saint Kitts și Nevis oferă acces facil în 154 de țări, plasându-se aproape de performanța record deținută de Singapore (193 de destinații fără viză).

Caraibele – paradis fiscal și poartă spre lume

Zona Caraibelor domină piața pașapoartelor de aur. State precum Antigua și Barbuda, Grenada, Saint Lucia și Dominica au devenit destinații populare pentru cei care vor să-și extindă mobilitatea globală.

• Antigua și Barbuda: acces fără viză în 152 de țări

• Grenada: 147 de destinații, inclusiv posibilitatea de a solicita viză pentru China continentală, un avantaj rar

• Saint Lucia: 146 de țări

• Dominica: 143 de țări

Aceste programe sunt, în general, mai accesibile decât cele din Europa sau Orientul Mijlociu. Sumele cerute pornesc de la aproximativ 100.000-150.000 de dolari, în funcție de pachetul ales, iar procesul de obținere poate dura doar câteva luni.

Oportunități și în afara Caraibelor

Nu doar insulele tropicale vând pașapoarte. Macedonia de Nord, membră a Europei, dar nu a Uniunii Europene, permite călătoria fără viză în 130 de țări. Turcia oferă acces în 114 state, iar Nauru – una dintre cele mai mici națiuni din lume – în 87.

Țări mai mari, precum Egipt și Iordania, și-au dezvoltat propriile programe, combinând beneficiile de mobilitate cu deschiderea spre piețele și rutele comerciale regionale. Tarifele aici sunt semnificativ mai mari decât în Caraibe, între 200.000 și 250.000 de dolari, iar în Egipt investiția minimă este de 250.000 de dolari.

Europa și avantajul unic al Uniunii Europene

Pe continent, doar două state membre ale UE oferă cetățenie contra investiție: Malta și Austria. Ambele impun însă reguli mult mai stricte decât în restul lumii.

• Malta solicită o perioadă de rezidență de trei ani și o investiție pe termen de cinci ani. Beneficiul final: un pașaport al Uniunii Europene, cu drept de muncă și rezidență în toate cele 27 de state membre și acces fără viză în peste 180 de țări.

• Austria nu are reguli standardizate pentru acest program, ceea ce îl face extrem de selectiv și, implicit, greu de accesat.

În plus, ambele țări au scheme de „rezidență contra investiție” – o variantă mai răspândită la nivel global – prin care investitorul primește inițial statut de rezident permanent și, ulterior, poate solicita cetățenia.

Costurile ascunse ale mobilității globale

Prețul libertății de mișcare variază enorm în funcție de țară și de beneficiile incluse. În Uniunea Europeană, rezidența contra investiție poate costa până la 500.000 de dolari, potrivit datelor Statista.

În Statele Unite, programul EB-5 destinat fondatorilor de afaceri cere o contribuție minimă de aproximativ 1 milion de dolari și dovada creării de locuri de muncă. În Singapore, Noua Zeelandă sau Hong Kong, pragul de intrare poate ajunge la câteva milioane, reflectând atât puterea economică a acestor piețe, cât și atractivitatea lor pentru investitorii globali.

De ce aleg oamenii aceste programe

Motivele variază, dar există câteva tendințe comune. Pentru unii, este vorba de mobilitate sporită și eliminarea birocrației legate de vize. Pentru alții, contează avantajele fiscale, accesul la piețe noi sau posibilitatea de a-și securiza familia în caz de instabilitate politică în țara de origine.

Micile state care oferă astfel de pașapoarte câștigă semnificativ din aceste programe. Investițiile obținute pot fi direcționate către dezvoltarea infrastructurii, sănătate sau educație, transformând aceste scheme într-o sursă vitală de finanțare.