Prima pagină » Tot mai mulți sateliți ai lui Elon Musk cad pe Pământ. Ce spun experții despre fenomenul care îi sperie pe localnici

Tot mai mulți sateliți ai lui Elon Musk cad pe Pământ. Ce spun experții despre fenomenul care îi sperie pe localnici

Tot mai mulți sateliți ai lui Elon Musk cad pe Pământ. Ce spun experții despre fenomenul care îi sperie pe localnici
Tot mai mulți sateliți ai lui Elon Musk cad pe Pământ.

În ultimul timp, au fost raportate tot mai numeroase incidente în care sateliți aparținând companiei SpaceX, parte a proiectului Starlink, cad pe suprafața Pământului, generând îngrijorare atât în rândul localnicilor, cât și în comunitățile științifice. 

În noaptea dintre 15 și 16 iunie 2025, cerul de deasupra regiunilor Campania și Puglia din Italia a fost străbătut de o impresionantă dâră luminoasă care a captivat atenția localnicilor și a pasionaților de fenomene atmosferice. În realitate, acest spectacol a fost cauzat de dezintegrarea unui satelit din constelația Starlink, aparținând companiei SpaceX a lui Elon Musk.

Fenomenul care a stârnit uimire și temeri

În toiul nopții, o dâră lungă și intensă de lumină a străbătut cerul, fragmentându-se în bucăți mai mici și creând un spectacol cu adevărat impresionant. Mai mulți tineri au reușit să filmeze fenomenul cu telefoanele mobile, iar clipurile au devenit virale pe platformele TikTok și Instagram. Reacțiile au fost amestecate, de la uimire la teamă, mai ales în contextul tensionat al situației internaționale actuale. Pentru un ochi neavizat, acest tip de eveniment ar putea fi confundat cu un atac cu rachete, având în vedere asemănarea vizuală cu imaginile dramatice care vin în aceste zile din zonele de conflict din Orientul Mijlociu.

@alessio.mele0 #molfetta #fypp ♬ suono originale – alessio

Ce a fost de fapt: un satelit Starlink în cădere

Din fericire, nu a fost vorba despre un atac sau un fenomen natural, ci despre reintrarea necontrolată în atmosferă a unui satelit Starlink. Acești sateliți fac parte dintr-o constelație vastă, dezvoltată de SpaceX pentru a furniza internet în zone izolate sau greu accesibile ale planetei. Deși reintrările de acest tip nu sunt o noutate pentru această rețea, pentru Italia a fost un eveniment neobișnuit.

Specialiștii de la Secția Caserta a Asociației Arma Aeronautica, care dispun de un sistem sofisticat de monitorizare a fenomenelor atmosferice tranzitorii, au reușit să înregistreze și să analizeze evenimentul. Stația condusă de generalul Elia Rubino a surprins trecerea obiectului la ora 03:34 (ora Italiei), pe direcția Vest – Nord-Est, scrie Fanpage.

Inginerul aerospațial Raffaele Minichini, membru al asociației și expert în analiză și design de misiuni spațiale, a identificat obiectul ca fiind satelitul STARLINK-30180, lansat pe 24 iulie 2023.

De ce cad zilnic sateliții Starlink și cum afectează asta atmosfera Pământului

Fenomenul spectaculos al sateliților care ard și se dezintegrează în atmosfera Terrei nu este deloc unul izolat. Numai în luna ianuarie 2025, 120 de sateliți au reintrat în atmosferă, creând adevărate bile de foc vizibile pe cer, iar majoritatea acestora aparțin companiei Starlink, deținută de Elon Musk. Starlink operează o rețea globală de sateliți ce oferă internet la prețuri accesibile în întreaga lume, însă rata neobișnuit de mare a acestor reintrări și dezintegrări ridică semne de întrebare serioase.

De ce se prăbușesc atât de mulți sateliți Starlink?

Astronomul Jonathan McDowell a explicat pentru TRT World că motivul principal al acestei creșteri a numărului de sateliți care ard în atmosferă este retragerea masivă a capsulelor spațiale de generația întâi (Gen1) Starlink. În medie, între patru și cinci astfel de sateliți sunt retrași zilnic, pentru a face loc unor modele mai noi și mai performante.

Acești sateliți sunt proiectați să se dezintegreze complet la reintrarea în atmosferă, astfel încât să nu reprezinte un pericol fizic pentru populație. Totuși, această creștere a numărului de dezintegrări ridică îngrijorări privind poluarea atmosferică și acumularea de deșeuri spațiale în orbită.

Ce face de fapt rețeaua Starlink?

Majoritatea serviciilor de internet prin satelit folosesc sateliți geo-staționari, care orbitează la o înălțime mare și par fixați deasupra unui punct fix pe Pământ. Această metodă generează însă o latență ridicată, ceea ce încetinește streamingul video, jocurile online sau apelurile video.

Starlink operează o constelație formată din mii de sateliți care orbitează mult mai aproape de Pământ, reducând timpul de răspuns al datelor cu un factor de 24 față de sateliții geo-staționari. În prezent, constelația numără aproape 6.000 de sateliți, iar durata de viață a fiecăruia este de aproximativ cinci ani.

Această rețea permite accesul la internet în zone de război sau în cele mai izolate colțuri ale oceanelor. Totuși, țări precum India, China, Rusia sau multe state africane au fost reticente în a permite companiei să utilizeze spectrul lor de frecvențe din diverse motive.

Viitorul constelației Starlink

SpaceX, compania care deține și operează Starlink, intenționează să extindă constelația până la 42.000 de sateliți, înlocuind periodic modelele vechi cu unele noi, echipate cu tehnologii mai avansate. Această înlocuire masivă a sateliților de generația întâi este principalul motiv pentru creșterea numărului de sateliți care ard în atmosferă.

Impactul asupra mediului

Rata constantă a reintrărilor sateliților a atras atenția ecologiștilor, care se îngrijorează de poluarea atmosferică cauzată de aceste evenimente. Sateliții Starlink de generația a doua (V2) cântăresc aproximativ 800 de kilograme la lansare, aproape de trei ori mai mult decât modelele vechi, care aveau în jur de 260 de kilograme.

La ardere, fiecare satelit Gen1 produce circa 30 de kilograme de oxid de aluminiu, un compus chimic care contribuie la subțierea stratului de ozon, scutul natural ce protejează viața de radiațiile ultraviolete periculoase ale soarelui.

Dezintegrarea sateliților generează și vapori metalici în atmosferă. Deși probabilitatea ca resturile să lovească un avion este foarte mică, există riscul ca deșeurile spațiale să perturbe traficul aerian.

Studiile recente confirmă poluarea stratosferică

Un studiu din 2023 a arătat că 10% dintre aerosoli – particule mici suspendate la altitudini de 18 km deasupra Alaskăi – conțineau aluminiu și alte metale provenite din arderea sateliților. Concentrația acestor particule a crescut de opt ori între 2016 și 2022, iar creșterea recentă accentuează nivelul de poluare atmosferică.

Pentru prima dată, cercetătorii au demonstrat că poluarea stratosferică este „fără îndoială legată de reintrarea resturilor spațiale” în atmosferă.

Metale rare și neobișnuite în aer

Printre particulele detectate au fost identificate niobiu și hafniu – elemente care nu există în stare liberă în natură și sunt folosite în semiconductorii și aliajele speciale. De asemenea, au fost găsite cantități semnificative de cupru, litiu și aluminiu, în concentrații mult mai mari decât cele întâlnite în praful cosmic obișnuit.

Alte articole importante
Inflația din România rămâne cea mai mare din UE, de peste trei ori peste media europeană
Inflația din România rămâne cea mai mare din UE, de peste trei ori peste media europeană
România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, chiar dacă ritmul de creștere a prețurilor a încetinit ușor în luna iunie. Potrivit datelor publicate de Eurostat, inflația anuală a ajuns la 9,2%, în timp ce media la nivelul UE s-a redus la 2,9%. România conduce din nou clasamentul inflației În […]
Cristina Chiriac: Convergența României s-a construit pe consum, nu pe fundații economice. Nota de plată vine în 2026
Cristina Chiriac: Convergența României s-a construit pe consum, nu pe fundații economice. Nota de plată vine în 2026
După 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană, România afișează un paradox economic: a recuperat rapid decalajele față de statele dezvoltate, dar este singura economie din Europa Centrală și de Est pentru care se estimează o contracție în 2026. Cristina Chiriac, președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), susține că problema nu este ritmul […]
România, cea mai performantă piață bursieră din ultimul deceniu
România, cea mai performantă piață bursieră din ultimul deceniu
Bursa de Valori București a înregistrat cel mai ridicat randament dintre marile piețe de acțiuni din lume în ultimii zece ani, potrivit unei analize InterCapital ETF. Indicele BET-TR, care include dividendele reinvestite, a adus un câștig de 758% în euro, ceea ce înseamnă că o investiție de 1.000 de euro făcută acum un deceniu ar […]
Digi a debutat pe Bursa din Spania și a atras 287 milioane de euro. Listarea confirmă ascensiunea celei mai importante afaceri externe a grupului
Digi a debutat pe Bursa din Spania și a atras 287 milioane de euro. Listarea confirmă ascensiunea celei mai importante afaceri externe a grupului
Digi Communications marchează unul dintre cele mai importante momente din istoria sa prin listarea subsidiarei din Spania la bursele spaniole. Compania a atras 287 de milioane de euro în cadrul ofertei publice inițiale (IPO), într-o tranzacție suprasubscrisă de mai multe ori, semn al interesului ridicat al investitorilor pentru operatorul care a devenit unul dintre cele […]
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Industria IT&C continuă să fie unul dintre motoarele economiei românești, contribuind cu aproximativ 14% la produsul intern brut și înregistrând o productivitate a muncii cu 16% peste media națională. Cu toate acestea, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește inovarea, iar adoptarea tehnologiilor de ultimă generație, inclusiv inteligența artificială, rămâne mult […]
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
Macroeconomie
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata estimată a vieții profesionale, chiar dacă indicatorul a înregistrat o ușoară îmbunătățire în ultimii ani. Datele publicate de Eurostat arată că un român în vârstă de 15 ani este așteptat să petreacă în câmpul muncii, în medie, 32,7 ani, cu aproape […]