Prima pagină » Tot mai mulți sateliți ai lui Elon Musk cad pe Pământ. Ce spun experții despre fenomenul care îi sperie pe localnici

Tot mai mulți sateliți ai lui Elon Musk cad pe Pământ. Ce spun experții despre fenomenul care îi sperie pe localnici

Tot mai mulți sateliți ai lui Elon Musk cad pe Pământ. Ce spun experții despre fenomenul care îi sperie pe localnici
Tot mai mulți sateliți ai lui Elon Musk cad pe Pământ.

În ultimul timp, au fost raportate tot mai numeroase incidente în care sateliți aparținând companiei SpaceX, parte a proiectului Starlink, cad pe suprafața Pământului, generând îngrijorare atât în rândul localnicilor, cât și în comunitățile științifice. 

În noaptea dintre 15 și 16 iunie 2025, cerul de deasupra regiunilor Campania și Puglia din Italia a fost străbătut de o impresionantă dâră luminoasă care a captivat atenția localnicilor și a pasionaților de fenomene atmosferice. În realitate, acest spectacol a fost cauzat de dezintegrarea unui satelit din constelația Starlink, aparținând companiei SpaceX a lui Elon Musk.

Fenomenul care a stârnit uimire și temeri

În toiul nopții, o dâră lungă și intensă de lumină a străbătut cerul, fragmentându-se în bucăți mai mici și creând un spectacol cu adevărat impresionant. Mai mulți tineri au reușit să filmeze fenomenul cu telefoanele mobile, iar clipurile au devenit virale pe platformele TikTok și Instagram. Reacțiile au fost amestecate, de la uimire la teamă, mai ales în contextul tensionat al situației internaționale actuale. Pentru un ochi neavizat, acest tip de eveniment ar putea fi confundat cu un atac cu rachete, având în vedere asemănarea vizuală cu imaginile dramatice care vin în aceste zile din zonele de conflict din Orientul Mijlociu.

@alessio.mele0 #molfetta #fypp ♬ suono originale – alessio

Ce a fost de fapt: un satelit Starlink în cădere

Din fericire, nu a fost vorba despre un atac sau un fenomen natural, ci despre reintrarea necontrolată în atmosferă a unui satelit Starlink. Acești sateliți fac parte dintr-o constelație vastă, dezvoltată de SpaceX pentru a furniza internet în zone izolate sau greu accesibile ale planetei. Deși reintrările de acest tip nu sunt o noutate pentru această rețea, pentru Italia a fost un eveniment neobișnuit.

Specialiștii de la Secția Caserta a Asociației Arma Aeronautica, care dispun de un sistem sofisticat de monitorizare a fenomenelor atmosferice tranzitorii, au reușit să înregistreze și să analizeze evenimentul. Stația condusă de generalul Elia Rubino a surprins trecerea obiectului la ora 03:34 (ora Italiei), pe direcția Vest – Nord-Est, scrie Fanpage.

Inginerul aerospațial Raffaele Minichini, membru al asociației și expert în analiză și design de misiuni spațiale, a identificat obiectul ca fiind satelitul STARLINK-30180, lansat pe 24 iulie 2023.

De ce cad zilnic sateliții Starlink și cum afectează asta atmosfera Pământului

Fenomenul spectaculos al sateliților care ard și se dezintegrează în atmosfera Terrei nu este deloc unul izolat. Numai în luna ianuarie 2025, 120 de sateliți au reintrat în atmosferă, creând adevărate bile de foc vizibile pe cer, iar majoritatea acestora aparțin companiei Starlink, deținută de Elon Musk. Starlink operează o rețea globală de sateliți ce oferă internet la prețuri accesibile în întreaga lume, însă rata neobișnuit de mare a acestor reintrări și dezintegrări ridică semne de întrebare serioase.

De ce se prăbușesc atât de mulți sateliți Starlink?

Astronomul Jonathan McDowell a explicat pentru TRT World că motivul principal al acestei creșteri a numărului de sateliți care ard în atmosferă este retragerea masivă a capsulelor spațiale de generația întâi (Gen1) Starlink. În medie, între patru și cinci astfel de sateliți sunt retrași zilnic, pentru a face loc unor modele mai noi și mai performante.

Acești sateliți sunt proiectați să se dezintegreze complet la reintrarea în atmosferă, astfel încât să nu reprezinte un pericol fizic pentru populație. Totuși, această creștere a numărului de dezintegrări ridică îngrijorări privind poluarea atmosferică și acumularea de deșeuri spațiale în orbită.

Ce face de fapt rețeaua Starlink?

Majoritatea serviciilor de internet prin satelit folosesc sateliți geo-staționari, care orbitează la o înălțime mare și par fixați deasupra unui punct fix pe Pământ. Această metodă generează însă o latență ridicată, ceea ce încetinește streamingul video, jocurile online sau apelurile video.

Starlink operează o constelație formată din mii de sateliți care orbitează mult mai aproape de Pământ, reducând timpul de răspuns al datelor cu un factor de 24 față de sateliții geo-staționari. În prezent, constelația numără aproape 6.000 de sateliți, iar durata de viață a fiecăruia este de aproximativ cinci ani.

Această rețea permite accesul la internet în zone de război sau în cele mai izolate colțuri ale oceanelor. Totuși, țări precum India, China, Rusia sau multe state africane au fost reticente în a permite companiei să utilizeze spectrul lor de frecvențe din diverse motive.

Viitorul constelației Starlink

SpaceX, compania care deține și operează Starlink, intenționează să extindă constelația până la 42.000 de sateliți, înlocuind periodic modelele vechi cu unele noi, echipate cu tehnologii mai avansate. Această înlocuire masivă a sateliților de generația întâi este principalul motiv pentru creșterea numărului de sateliți care ard în atmosferă.

Impactul asupra mediului

Rata constantă a reintrărilor sateliților a atras atenția ecologiștilor, care se îngrijorează de poluarea atmosferică cauzată de aceste evenimente. Sateliții Starlink de generația a doua (V2) cântăresc aproximativ 800 de kilograme la lansare, aproape de trei ori mai mult decât modelele vechi, care aveau în jur de 260 de kilograme.

La ardere, fiecare satelit Gen1 produce circa 30 de kilograme de oxid de aluminiu, un compus chimic care contribuie la subțierea stratului de ozon, scutul natural ce protejează viața de radiațiile ultraviolete periculoase ale soarelui.

Dezintegrarea sateliților generează și vapori metalici în atmosferă. Deși probabilitatea ca resturile să lovească un avion este foarte mică, există riscul ca deșeurile spațiale să perturbe traficul aerian.

Studiile recente confirmă poluarea stratosferică

Un studiu din 2023 a arătat că 10% dintre aerosoli – particule mici suspendate la altitudini de 18 km deasupra Alaskăi – conțineau aluminiu și alte metale provenite din arderea sateliților. Concentrația acestor particule a crescut de opt ori între 2016 și 2022, iar creșterea recentă accentuează nivelul de poluare atmosferică.

Pentru prima dată, cercetătorii au demonstrat că poluarea stratosferică este „fără îndoială legată de reintrarea resturilor spațiale” în atmosferă.

Metale rare și neobișnuite în aer

Printre particulele detectate au fost identificate niobiu și hafniu – elemente care nu există în stare liberă în natură și sunt folosite în semiconductorii și aliajele speciale. De asemenea, au fost găsite cantități semnificative de cupru, litiu și aluminiu, în concentrații mult mai mari decât cele întâlnite în praful cosmic obișnuit.

Alte articole importante
Schimbare pe piața muncii: sectorul financiar-bancar urcă puternic, în timp ce IT-ul pierde teren
Analize
Schimbare pe piața muncii: sectorul financiar-bancar urcă puternic, în timp ce IT-ul pierde teren
Piața muncii din România traversează o perioadă de reașezare, în care domenii considerate până recent dominante își pierd din avânt, iar altele câștigă rapid teren. Primele luni ale anului 2026 aduc o schimbare vizibilă în ierarhia angajatorilor, cu sectorul financiar-bancar în prim-plan și o scădere surprinzătoare în zona IT. Piața rămâne activă, dar cu mai […]
Pierderi uriașe și companii „gaură neagră”. Guvernul anunță reformă dură în sectorul de stat
Companii
Pierderi uriașe și companii „gaură neagră”. Guvernul anunță reformă dură în sectorul de stat
Guvernul României anunță o reformă amplă a companiilor de stat, după ce un prim bilanț oficial a scos la iveală pierderi de miliarde de lei și disfuncționalități majore în administrarea acestora. Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat concluziile unei analize preliminare, descriind situația drept una critică și acumulată în timp. Potrivit datelor oficiale, statul administrează peste […]
Christian Tour pregătește listarea la bursă. Mutare majoră pentru piața de turism din România
Christian Tour pregătește listarea la bursă. Mutare majoră pentru piața de turism din România
Christian Tour, unul dintre cei mai cunoscuți jucători din industria turismului românesc, a anunțat oficial intenția de a se lista pe Piața Reglementată a Bursa de Valori București. Compania vizează derularea unei oferte publice inițiale (IPO) în trimestrul al doilea din 2026, într-un moment în care cererea pentru călătorii este în creștere atât la nivel […]
Avertismentul FMI: “Trebuie să ne pregătim pentru vremuri grele”. Instituția, pregătită să ofere asistență financiară statelor aflate în dificultate
Avertismentul FMI: “Trebuie să ne pregătim pentru vremuri grele”. Instituția, pregătită să ofere asistență financiară statelor aflate în dificultate
Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, a declarat miercuri că urmează vremuri grele pentru economia mondială dacă războiul din Orientul Mijlociu nu va fi soluţionat. Ea a avertizat asupra riscurilor inflaționiste, dacă preţurile petrolului rămân ridicate. În prezent, livrările globale de energie sunt grav afectate de închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz, în […]
Banca Transilvania atrage 1 miliard de euro: semnal de încredere pentru România într-un moment de volatilitate globală
Banca Transilvania atrage 1 miliard de euro: semnal de încredere pentru România într-un moment de volatilitate globală
Banca Transilvania anunță una dintre cele mai importante tranzacții din regiune: o emisiune de obligațiuni de 1 miliard de euro, suprascrisă de aproape patru ori. Dincolo de dimensiunea record, operațiunea transmite că România rămâne pe radarul marilor investitori internaționali. Emisiunea a atras un interes semnificativ, cu un registru de ordine de 3,8 miliarde de euro […]
ANALIZĂ
BNR întărește „plasa de siguranță” pe măsură ce datoria externă crește. Ce arată cifrele: ne împrumutăm ca să cosmetizăm deficitul
BNR întărește „plasa de siguranță” pe măsură ce datoria externă crește. Ce arată cifrele: ne împrumutăm ca să cosmetizăm deficitul
România începe anul 2026 cu un paradox economic periculos: indicatorii externi arată o ușoară ameliorare, dar modelul de creștere rămâne dependent de împrumuturi. Datoria externă totală a urcat la aproape 230 de miliarde de euro, cu 1,5 miliarde euro peste nivelul de la finalul anului trecut, arată datele publicate de Banca Națională a României. Creșterea […]