Trump cere o plafonare de 10%, pe un an, a ratelor dobânzilor la cardurile de credit

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a cerut vineri introducerea unei plafonări temporare a ratelor dobânzilor la cardurile de credit, propunând un nivel maxim de 10% pentru o perioadă de un an, începând cu 20 ianuarie 2026. Anunțul a fost făcut printr-o postare pe rețeaua sa de socializare, fără a fi însoțit de detalii privind mecanismul legal sau administrativ prin care o astfel de măsură ar putea fi pusă în aplicare.

Inițiativa reia o promisiune formulată de Trump și în campania electorală din 2024, când a susținut că americanii sunt dezavantajați de costurile ridicate ale creditului de consum. La momentul respectiv, analiștii au atras atenția că o plafonare a dobânzilor necesită intervenția Congresului și nu poate fi impusă unilateral de Casa Albă, arată Reuters.

Apel public, fără un plan legislativ clar

„Începând cu 20 ianuarie 2026, eu, în calitate de președinte al Statelor Unite, solicit o plafonare de 10% pentru ratele dobânzilor la cardurile de credit, valabilă un an”, a scris Donald Trump, adăugând că administrația sa nu va mai permite ca publicul american să fie „înșelat” de companiile de carduri de credit.

România alocă 5,3 miliarde de lei pentru tehnologii strategice: AI, microelectronică și biotehnologie

15:07

Aurul revine în centrul atenției investitorilor. Cererea crește pe fondul incertitudinilor economice și politice

13:07

Mesajul nu a fost însoțit de explicații privind modul în care ar putea fi obligate instituțiile financiare să respecte plafonul propus. Casa Albă nu a oferit, ulterior, detalii suplimentare, limitându-se la afirmații generale potrivit cărora președintele dorește reducerea costurilor pentru consumatori.

În absența unui proiect de lege sau a unei inițiative executive concrete, propunerea a fost privită cu scepticism de o parte a clasei politice și de experții în politici economice.

Reacții politice din ambele tabere

Problema ratelor ridicate ale dobânzilor la cardurile de credit a fost frecvent invocată de parlamentari atât din Partidul Democrat, cât și din Partidul Republican. În contextul în care republicanii dețin majorități restrânse în Senat și Camera Reprezentanților, subiectul rămâne unul sensibil și potențial generator de consens politic.

Cu toate acestea, lideri ai opoziției democrate au criticat lipsa unui demers legislativ clar. Senatoarea Elizabeth Warren, membră a Comisiei Bancare a Senatului, a declarat că apelul lui Trump este lipsit de efecte fără implicarea Congresului.

Potrivit acesteia, simpla solicitare adresată companiilor de carduri de credit nu reprezintă o soluție reală, în absența unei legi care să impună în mod explicit un plafon al dobânzilor. Warren a amintit că, în trecut, și-a exprimat disponibilitatea de a colabora la un proiect de lege în acest sens, dacă administrația Trump ar fi susținut o astfel de inițiativă.

Poziția industriei bancare

Reprezentanții sectorului bancar au reacționat rapid la propunerea președintelui. Mai multe organizații de profil, printre care Asociația Bancherilor Consumatori, Institutul de Politici Bancare și Asociația Americană a Bancherilor, au avertizat că o plafonare de 10% a ratelor dobânzilor ar putea avea efecte negative asupra pieței creditului.

Într-o declarație comună, aceste grupuri au susținut că o astfel de măsură ar reduce disponibilitatea creditelor și ar putea împinge consumatorii către alternative mai puțin reglementate și mai costisitoare. Argumentul central este că ratele actuale reflectă riscul asumat de emitenții de carduri de credit, având în vedere că acestea sunt împrumuturi negarantate.

Brian Jacobsen, strateg economic-șef la Annex Wealth Management, a explicat că limitarea artificială a ratelor dobânzilor ar putea determina băncile să reducă liniile de credit sau să restricționeze accesul anumitor categorii de clienți. În opinia sa, companiile care oferă servicii de tip „cumpără acum, plătește mai târziu” sau creditorii cu dobânzi ridicate ar putea beneficia indirect de pe urma unei astfel de plafonări.

Lipsa reacțiilor din partea marilor bănci

Până în prezent, mai multe instituții financiare majore din SUA, inclusiv American Express, Capital One, JPMorgan, Citigroup și Bank of America, nu au oferit comentarii oficiale privind apelul lansat de Donald Trump. Absența unor reacții publice sugerează prudență din partea sectorului bancar, în condițiile în care nu există încă un cadru legal clar.

În paralel, unii susținători ai președintelui și-au exprimat rezervele. Administratorul de fonduri Bill Ackman, care l-a susținut pe Trump la ultimele alegeri, a declarat că propunerea privind plafonarea dobânzilor reprezintă o „greșeală”, fără a detalia însă motivele acestei poziții.

Inițiative legislative existente

Deși apelul lui Trump nu este susținut, deocamdată, de un proiect de lege al administrației, Congresul a analizat anterior inițiative similare. Senatorii Bernie Sanders și Josh Hawley au propus o legislație bipartizană care vizează plafonarea ratelor dobânzilor la cardurile de credit la 10% pentru o perioadă de cinci ani.

De asemenea, în Camera Reprezentanților, congresmenii Alexandria Ocasio-Cortez și Anna Paulina Luna au introdus un proiect de lege cu un obiectiv similar. Aceste inițiative reflectă o preocupare mai largă a legislatorilor față de nivelul ridicat al dobânzilor practicate pe piața cardurilor de credit.

Contextul politicii de protecție a consumatorilor

Propunerea actuală vine într-un context în care administrația Trump a fost criticată pentru pozițiile sale față de reglementările din domeniul protecției consumatorilor. Anul trecut, administrația a susținut eliminarea unei reguli introduse în timpul mandatului fostului președinte Joe Biden, care plafona penalitățile pentru întârzierea plăților la cardurile de credit la 8 dolari.

Administrația Trump a cerut unei instanțe federale să respingă această reglementare, argumentând că este ilegală, iar un judecător federal a decis ulterior anularea ei. Această decizie a fost invocată de critici ca un exemplu de inconsecvență între discursul privind protejarea consumatorilor și politicile promovate în practică.