Turismul din Delta Dunării, sufocat de scumpiri și taxe

Operatorii din Delta Dunării avertizează că se simt captivi în propriile afaceri. Scumpirile, taxele și concurența neloială îi împing spre pragul rezistenței.

Un sezon estival complicat și imprevizibil în Delta Dunării

Delta Dunării a traversat vara 2024 sub semnul incertitudinii. Daniel Ilușcă, președintele Asociației Patronatului în Turismul din Delta Dunării, a descris sezonul ca fiind „greu și complicat”.

Luna iunie a fost una dintre cele mai slabe perioade, afectată de schimbarea guvernului și de decizii politice cu impact direct asupra mediului economic. Reducerea valorii tichetelor de vacanță și eliminarea impozitului specific au lovit în planurile financiare ale operatorilor.

Google integrează Gemini direct în browserul Chrome

14:45

De la exod la revenire: medicii se întorc în România

14:02

În plus, majorarea TVA-ului și discuțiile despre o posibilă creștere la 21% pun presiune suplimentară pe o piață deja fragilă. Spre deosebire de România, țări concurente precum Bulgaria, Grecia, Turcia sau Republica Moldova mențin cote reduse, fapt care le face mai atractive pentru turiști.

Concurența neloială și turismul „la negru”

Unul dintre cele mai mari pericole pentru operatorii din Deltă este turismul ilegal. În localități precum Crișan, ambarcațiuni neautorizate plimbă turiștii la jumătate din prețul practicat de firmele care respectă legea.

Situația a determinat chiar și complexurile hoteliere mari să introducă taxe de acostare, pentru a compensa pierderile. Într-un caz concret, a fost stabilită o taxă de 1.500 de lei pentru fiecare barcă neautorizată care dorea să își ia turiștii direct de la ponton.

Primăriile și poliția locală au început să intervină punctual, dar lipsa unei strategii unitare face ca fenomenul să continue. Ilușcă subliniază că legalizarea tuturor unităților, indiferent de dimensiune, ar putea transforma turismul din Delta Dunării într-un sistem organizat și echitabil.

Delta Dunării, sufocată de controale repetate și sancțiuni disproporționate

Operatorii care respectă legea reclamă frecvența ridicată a controalelor. În prezent, aproximativ 1.000 de societăți comerciale sunt autorizate, dar ar fi nevoie de cel puțin 2.000-3.000 pentru a reflecta realitatea.

În lipsa acestor autorizări, instituțiile statului verifică aceleași firme de mai multe ori pe an, aplicând sancțiuni care descurajează afacerile. Ilușcă afirmă că „toți ar vinde mâine”, însă nu există cumpărători. Operatorii s-au transformat în prizonieri ai propriilor investiții.

Această situație face ca afacerile legale să suporte povara fiscală și controalele, în timp ce turismul la negru scapă de responsabilități și atrage clienți cu prețuri mai mici.

Criza forței de muncă și soluțiile temporare

Pe lângă problemele fiscale și concurența neloială, operatorii din Deltă se confruntă cu o criză de personal. Izolarea zonei, durata sezonului și condițiile de trai fac dificilă atragerea de angajați.

Chiar și atunci când sunt oferite cazare, masă și salarii mai mari decât pe litoral, mulți refuză să lucreze luni întregi în mijlocul Deltei. O parte dintre angajatori au apelat la muncitori străini, inclusiv din Asia, care s-au adaptat și au învățat limba română.

Facilitățile acordate cetățenilor ucraineni, care pot obține mai ușor avize de muncă, au fost benefice. Ilușcă sugerează extinderea acestui mecanism și pentru Republica Moldova, pentru a sprijini turismul local.