Autoritățile europene de concurență au cerut Meta să permită accesul chatboturilor de inteligență artificială rivale la infrastructura de comunicare comercială a WhatsApp, într-un nou episod al confruntării dintre Bruxelles și marile platforme tehnologice americane.
Comisia Europeană (CE) a transmis companiei o declarație de obiecții — un pas procedural cheie în investigațiile antitrust — după ce o analiză preliminară a concluzionat că Meta ar fi restricționat în mod nejustificat accesul competitorilor la clienți, prin modificarea termenilor de utilizare ai platformei. Gigantul tech este acuzat că încalcă regulile de concurență.
„Comisia intenționează să impună măsuri provizorii pentru a împiedica această modificare de politică să provoace prejudicii grave și ireparabile pieței, sub rezerva răspunsului Meta și a drepturilor la apărare.
Produsele emblematice ale Meta sunt rețelele sale sociale, cum ar fi Facebook și Instagram, și aplicațiile de comunicare pentru consumatori, cum ar fi WhatsApp și Messenger. De asemenea, operează servicii de publicitate online și produse de realitate virtuală și augmentată. Meta oferă un asistent de inteligență artificială de uz general, Meta AI.
Pe 15 octombrie 2025, Meta a anunțat o actualizare a Termenilor și Condițiilor Soluției WhatsApp Business, interzicând efectiv asistenții de inteligență artificială de uz general de la terți din aplicație. Drept urmare, începând cu 15 ianuarie 2026, singurul asistent de inteligență artificială disponibil pe WhatsApp este propriul instrument al Meta, Meta AI, în timp ce concurenții au fost excluși”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
În centrul dosarului se află interfața prin care companiile folosesc WhatsApp pentru a comunica cu clienții — un canal pe care Bruxellesul îl consideră esențial pentru distribuția viitoare a asistenților AI. Potrivit Comisiei, modificările introduse de Meta începând din ianuarie ar fi „blocat efectiv” integrarea soluțiilor AI dezvoltate de terți, consolidând astfel poziția dominantă a grupului.
„Nu putem permite companiilor tehnologice dominante să își folosească poziția pentru a-și crea avantaje incorecte”, a declarat comisarul european pentru concurență, Teresa Ribera, subliniind că executivul european analizează inclusiv impunerea unor măsuri interimare pentru a preveni închiderea pieței înainte de finalizarea anchetei.
Investigația acoperă Spațiul Economic European, unde autoritățile consideră că Meta este „probabil dominantă” pe piața aplicațiilor de mesagerie pentru consumatori. Italia face notă separată, având o anchetă proprie, deschisă anterior.
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2026/02/meta1.jpg)
Trimiterea declarației de obiecții nu reprezintă un verdict final, dar marchează o escaladare semnificativă a procedurii. Meta are acum posibilitatea să răspundă oficial și să își prezinte apărarea.
Compania a respins concluziile preliminare ale Comisiei, susținând că utilizatorii europeni dispun deja de o gamă largă de opțiuni AI, accesibile prin magazine de aplicații, sisteme de operare, dispozitive sau parteneriate industriale.
Meta contestă, de asemenea, premisa centrală a anchetei: aceea că interfața de comunicare comercială a WhatsApp ar constitui un punct de acces indispensabil pentru chatboturile AI. Potrivit companiei, Bruxellesul ar supraestima importanța acestui canal în ecosistemul mai larg al inteligenței artificiale.
Cazul se înscrie într-o strategie mai largă a Uniunii Europene de a limita puterea de piață a giganților tehnologici, în special în sectoare emergente precum AI. Eforturile Bruxellesului continuă în pofida criticilor venite din partea administrației fostului președinte american Donald Trump, care a acuzat UE de tratament discriminatoriu față de companiile americane.
În paralel, Meta se confruntă cu mai multe fronturi de reglementare în Europa. Autoritățile analizează modul în care Facebook și Instagram gestionează riscurile asociate utilizării de către minori, iar compania a contestat o amendă de 200 de milioane de euro impusă în baza Digital Markets Act, legată de politica „plătești sau accepți reclame”.
Dincolo de disputa punctuală, dosarul ridică o întrebare fundamentală pentru economia digitală europeană: cine va controla canalele-cheie prin care inteligența artificială ajunge la utilizatori. Pentru Bruxelles, riscul este ca platformele dominante să transforme infrastructura existentă într-un nou zid de protecție, într-un moment în care piața AI este încă în formare.
Comisia a precizat că legislația europeană nu impune un termen fix pentru finalizarea anchetei, iar rezultatul rămâne deschis. Cert este însă că relația dintre UE și Meta intră într-o fază decisivă, cu implicații ce depășesc cu mult WhatsApp sau chatboturile — și ating chiar arhitectura viitoarei economii digitale europene.