UE are un plan pentru a salva regiunile de la „ușa” Rusiei de problemele economice dificile

Bruxelles-ul pregătește un nou mecanism de sprijin pentru regiunile Uniunii Europene aflate la granița cu Rusia, Belarus și Ucraina, afectate economic de război și de tensiunile geopolitice din ultimii ani. Strategia anunțată oficial prevede mobilizarea de investiții și credite avantajoase pentru aceste zone, însă fără alocarea de fonduri suplimentare din actualul buget european, care expiră în 2028.

Regiunile cele mai expuse sunt cele din statele baltice, Finlanda și Polonia, dar și din România, Ungaria, Slovacia și Bulgaria. În aceste zone, reducerea turismului, scăderea fluxurilor comerciale și mutarea infrastructurii către activități de securitate au produs efecte economice vizibile. Un oficial al Comisiei a explicat că există o îngrijorare reală la nivel european: depopularea regiunilor estice ar putea slăbi capacitatea UE de a-și apăra granițele externe, arată Politico.

De la turism la securitate: cum s-a schimbat economia regiunilor de frontieră

Vicepreședintele executiv al Comisiei pentru coeziune, Raffaele Fitto, a prezentat strategia subliniind transformarea radicală a zonelor de graniță după invazia rusă în Ucraina.

Mai mulți europeni văd SUA ca pe o amenințare comparativ cu China

14:28

Cum a construit Viktor Orbán un imperiu politic din fotbal și de ce acest pariu îi poate aduce sfârșitul

12:03

„De la începutul războiului de agresiune al Rusiei, locuri care odinioară erau construite pentru viața de zi cu zi normală, pentru cumpărături și turism transfrontalier, sunt acum folosite pentru securitate, activități cu dublă utilizare, logistică, drone și sprijin de urgență”, a declarat Fitto.

Zone care înainte trăiau din comerț transfrontalier sau turism sunt astăzi marcate de controale stricte, infrastructură militarizată și scăderea investițiilor private. În plus, apropierea de conflict a redus atractivitatea acestor regiuni pentru investitori și pentru populația tânără.

Teama Bruxelles-ului: depopulare și vulnerabilitate politică

Dincolo de dimensiunea economică, Comisia este preocupată și de implicațiile politice. Dificultățile economice persistente ar putea alimenta nemulțumiri sociale, ascensiunea partidelor radicale și expunerea la propagandă rusă.

„Cele mai sigure frontiere nu sunt doar controlate, ci sunt active”, a declarat Niina Ratilainen, membră a consiliului local din Turku și a Grupului de lucru pentru Ucraina al Comitetului European al Regiunilor. Ea a subliniat că investițiile în locuri de muncă, energie curată și educație reprezintă baza unei securități reale pe termen lung.

În Polonia, guvernatorul regiunii Podkarpackie, Władysław Ortyl, a arătat că zona este „afectată direct de consecințele războiului”, invocând presiunea migratorie, perturbările de transport și impactul asupra serviciilor publice. El a cerut realocarea resurselor europene pentru consolidarea rezilienței regiunilor de frontieră.

Fără bani noi până în 2028

Deși planul marchează o schimbare de priorități, două surse din cadrul Comisiei au confirmat că nu vor exista fonduri suplimentare în actualul cadru financiar multianual. Bugetul UE este deja suprasolicitat, iar noua strategie se bazează pe realocarea și flexibilizarea instrumentelor existente.

În esență, Bruxelles-ul va permite statelor care se învecinează cu Rusia, Belarus și Ucraina — inclusiv România — să utilizeze o parte din fondurile de dezvoltare regională pentru a oferi garanții unor instituții financiare internaționale.

Platforma „EastInvest” și rolul marilor bănci europene

Un element central al planului este lansarea platformei „EastInvest”, care va intra imediat în vigoare. Prin acest mecanism, instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Nordică de Investiții, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și băncile naționale de promovare vor putea oferi finanțare, susținută de garanții europene.

Scopul este acordarea de credite ieftine întreprinderilor din regiunile estice, care în prezent au dificultăți în accesarea capitalului. În lipsa unor granturi suplimentare, Comisia mizează pe efectul de multiplicare al acestor garanții pentru a stimula investițiile private.

Țările baltice privesc spre bugetul post-2028

Statele baltice au transmis deja că se așteaptă ca specificul lor geopolitic să fie reflectat în următorul buget pe termen lung al UE, aflat în negocieri. Ministrul lituanian pentru Europa, Sigitas Mitkus, a declarat că documentul privind regiunile estice trebuie să devină „dinamic” și să influențeze alocările viitoare.

O concesie parțială făcută de Comisie este angajamentul de a analiza modul în care regiunile de frontieră pot beneficia de viitorul Fond european de competitivitate, estimat la 410 miliarde de euro și programat să funcționeze după 2028. Inițial, Executivul european respinsese ideea introducerii unor criterii geografice în acest fond.

România, parte a noii arhitecturi de sprijin

Pentru România, care are graniță cu Ucraina, noua strategie ar putea însemna acces la instrumente financiare suplimentare pentru regiunile estice, în special pentru infrastructură, IMM-uri și proiecte energetice.

În lipsa unor fonduri noi până în 2028, succesul planului va depinde de capacitatea statelor membre de a utiliza flexibil fondurile existente și de interesul investitorilor pentru zone percepute drept sensibile din punct de vedere geopolitic.