UE le cere statelor membre să reducă rapid utilizarea apei. Viitorul depinde de gestionarea resurselor

UE le cere statelor membre să reducă consumul de apă, avertizând că inacțiunea amenință securitatea resurselor până în 2030. Stresul hidric, poluarea și pierderile din rețelele vechi pun presiune pe gestionarea acestei resurse vitale.

Comisia Europeană trage un semnal de alarmă cu privire la criza iminentă a apei și le solicită statelor membre să reducă semnificativ consumul de resurse hidrice până în 2030. Măsura vine în contextul intensificării stresului hidric cauzat de schimbările climatice și infrastructura deficitară în numeroase regiuni ale Europei.

„Deja astăzi, 30% din terenurile europene se confruntă cu deficit de apă în fiecare an (…). Viitorul nostru depinde de modul în care ne gestionăm apa astăzi”, a declarat comisarul european pentru mediu, Jessika Roswall, în cadrul conferinței de presă de miercuri.

Executivul european a prezentat o strategie de consolidare a securității apei, în care propune ținte concrete pentru reducerea prelevărilor din surse subterane și de suprafață. Ca exemplu, Franța și-a propus deja o scădere cu 10% a consumului de apă până în 2030, un procent pe care Bruxelles-ul îl consideră minimul necesar.

Procentajul de 10% reprezintă „minimum posibil”, a subliniat Roswall, menționând că acest obiectiv ar putea fi atins fie prin reducerea directă a consumului, fie prin modernizarea infrastructurii pentru a evita pierderile.

Pierderi uriașe din cauza infrastructurii învechite

Potrivit datelor Comisiei Europene, între 8% și 57% din apa potabilă este pierdută în sistemele de canalizare ale statelor membre, în funcție de nivelul de dezvoltare al infrastructurii. În fața acestui deficit structural, Bruxelles-ul propune un plan de digitalizare a rețelelor de apă, care va include implementarea contoarelor inteligente pentru identificarea scurgerilor și pierderilor, scrie joint-research-centre.ec.europa.eu.

Pe lângă sprijinul tehnologic, Comisia a anunțat un program comun cu Banca Europeană de Investiții, ce prevede investiții de 15 miliarde de euro în perioada 2025–2027 pentru proiecte de gestionare durabilă a apei.

Un alt punct esențial al strategiei vizează combaterea poluării apei, cu accent pe eliminarea PFAS — substanțe sintetice extrem de persistente, cunoscute sub numele de „poluanți eterni”. Comisia intenționează să lanseze în 2027 o inițiativă public-privată pentru îmbunătățirea detectării și eliminării acestor substanțe din sursele de apă.

Europa nu este imună la criza globală a apei

Potrivit estimărilor ONU, până în 2040, 40% din populația mondială ar putea trăi în condiții de stres hidric sever. Zone precum Orientul Mijlociu, Africa și Asia de Sud se confruntă deja cu efecte directe: pierderi în agricultură, creșterea prețurilor alimentelor și instabilitate economică, scrie globalwaterforum.org.

În același timp, vulnerabilitățile sociale se agravează. Dificultățile legate de accesul la apă afectează în mod disproporționat comunitățile defavorizate. Femeile din zonele rurale sunt adesea obligate să parcurgă distanțe mari pentru a colecta apă, ceea ce reduce timpul alocat educației și activităților economice. Aproximativ 2,3 miliarde de oameni trăiesc deja sub stres hidric, iar numărul este în creștere.

Soluțiile există, susțin experții. Sisteme inteligente de gestionare a apei, reutilizarea apelor uzate și modernizarea rețelelor pot reduce semnificativ consumul. Însă, fără cooperare transnațională, angajament politic și conștientizare publică, progresele riscă să rămână marginale.