UE și SUA au anunțat un acord energetic ambițios în valoare de 750 de miliarde de dolari, menit să consolideze relațiile transatlantice și să stimuleze economia americană.
Cu toate acestea, analiștii avertizează că obiectivul este dificil de atins, din cauza limitărilor pieței și a dezechilibrelor dintre cerere și ofertă.
Donald Trump a salutat angajamentul Uniunii Europene de a achiziționa energie în valoare de 750 de miliarde de dolari din SUA în următorii trei ani, susținând că acest acord va impulsiona redresarea celei mai mari economii din lume. Totuși, analiștii atrag atenția că această promisiune este puțin probabil să reflecte realitatea din piață, potrivit CNBC.
Într-un interviu acordat postul american de televiziune, liderul de la Casa Albă a prezentat recentele înțelegeri cu UE și cu Japonia drept succese comerciale importante.
„Am primit un bonus de semnare de 550 de miliarde de dolari din partea Japoniei. Sunt banii noștri. Iar UE, 650 de miliarde… Gândiți-vă: ei se angajează să cumpere energie americană de 750 de miliarde. Suntem din nou o țară bogată”, a afirmat Trump.
Declarațiile au fost făcute după ce SUA a stabilit un plafon tarifar de 15% pentru majoritatea bunurilor provenite din UE, o reducere față de amenințarea anterioară de 30%, dar peste nivelul de 10% dorit de Bruxelles. Acordul-cadru, descris de Ursula von der Leyen drept „un acord bun”, include o intenție a Uniunii Europene de a investi cel puțin 600 de miliarde de dolari în diferite sectoare până în 2029, precum și angajamente majore privind achizițiile de gaze naturale lichefiate, petrol și produse nucleare din Statele Unite.
Cu toate acestea, Emre Peker, analist la Eurasia Group, avertizează că nici angajamentele de investiții, nici cele privind energia nu par fezabile: „Mai ales nu în forma în care le prezintă Trump, ca pe un cec în alb pe care îl poate folosi după bunul plac”. Potrivit lui Peker, menținerea acordului va depinde de creșterea reală a achizițiilor de energie din SUA, esențială pentru echilibrarea balanței comerciale dintre cele două părți.
„Această strategie a avut succes și în primul mandat al lui Trump, când UE a crescut considerabil importurile de LNG și soia din Statele Unite”, a adăugat analistul.
Problema este că, deși UE ar achiziționa întreaga producție de petrol, LNG și cărbune a SUA la prețurile actuale, suma totală ar ajunge la mai puțin de 170 de miliarde de dolari anual, cu mult sub pragul de 250 de miliarde pe an necesar pentru atingerea obiectivului pe trei ani, relatează PBS.org.
Întrebat despre eventualitatea în care UE nu își respectă angajamentele, Trump a declarat că va impune tarife de 35%. „Au plătit 600 de miliarde doar ca să le reduc tarifele de la 30% la 15%”, a spus acesta. Comisia Europeană a precizat, la rândul său, că angajamentul față de SUA este „coerent, dar neobligatoriu” și reflectă consultările cu industria europeană și alți actori relevanți.
Ana Maria Jaller-Makarewicz, analist principal la IEEFA, consideră că suma de 750 de miliarde este mai degrabă o strategie de negociere decât o proiecție realistă. Deși importurile de LNG din SUA au atins un vârf de 60,7 miliarde de metri cubi între 2021 și 2023, atingerea obiectivului ar presupune ca UE să-și asigure aproximativ 70% din energia importată doar din SUA, o variantă care ridică semne de întrebare în privința securității energetice.
Simone Tagliapietra, cercetător la think tank-ul Bruegel, susține aceste preocupări: „Importurile totale de energie ale UE din SUA s-au ridicat la aproximativ 70 de miliarde în 2024. O triplare bruscă a acestei sume este improbabilă, atât din motive de cerere, cât și de ofertă”.
Acesta subliniază că fluxurile comerciale sunt determinate de dinamica pieței, nu de retorica politică: „Capacitatea suplimentară de export a SUA pentru LNG, petrol și combustibil nuclear nu poate fi dezvoltată suficient de rapid în doar trei ani”,.