Un euro puternic este o sabie cu două tăișuri

Europa începe să guste, fie și temporar, din privilegiile — dar și din riscurile — asociate cu deținerea unei monede de rezervă globale puternice, se arată într-o analiză Financial Times. Euro, în mod tradițional umbrit de dominația dolarului american, pare să-și adjudece, mai nou, o poziție de forță, susținut de o serie de factori geopolitici, monetari și investiționali. Însă ascensiunea monedei unice vine cu un cost, mai ales pentru exportatorii europeni și pentru traiectoria inflației în zona euro. Dacă euro va ajunge într-adevăr la 1,20 dolari — și totul indică faptul că acest lucru se va întâmpla — Europa va trebui să aibă un răspuns credibil pentru o întrebare esențială: își dorește cu adevărat să joace rolul de monedă de rezervă globală, cu toate riscurile și responsabilitățile aferente?

Un euro în creștere: între entuziasm și îngrijorare

În 2025, euro s-a apreciat cu peste 13% față de dolar, devenind una dintre cele mai performante valute majore. Această apreciere a fost impulsionată, în parte, de retorica ostilă față de dolar a fostului președinte american Donald Trump, dar și de dinamica pozitivă din Europa: un posibil reviriment economic, alimentat de expansiunea fiscală în Germania și de viziunea președintei BCE, Christine Lagarde, privind un „moment global al euro”.

Însă această apreciere nu vine doar din forțe interne. Investitorii globali, în special cei din economii mai mici, caută protecție împotriva slăbirii dolarului. Cumpărarea de euro oferă un refugiu relativ simplu și eficient, fără a implica conversii complexe în valute mai puțin lichide. Astfel, euro a devenit o monedă de rezervă „prin oportunitate”, pe fondul volatilității dolarului, subliniază sursa citată.

Impactul asupra exportatorilor și piețelor financiare

Această tendință creează, însă, dificultăți tot mai mari pentru companiile europene, în special pentru cele orientate spre export. Un euro mai puternic face ca bunurile și serviciile europene să fie mai scumpe pe piețele externe, afectând competitivitatea și marjele de profit.

Conform analiștilor de la Barclays, forța euro este unul dintre principalii factori care au determinat revizuirea în scădere a estimărilor de câștiguri pentru companiile listate din Europa. Previziunile privind creșterea profitului pe acțiune (EPS) au fost reduse de la 9%, la doar 2%. Acțiunile companiilor cu orientare internațională au performat semnificativ mai slab decât cele ale firmelor concentrate pe piața internă.

„În mod obișnuit, un euro puternic nu reprezintă o frână, dacă este acompaniat de o creștere economică robustă, cum a fost cazul în 2017 sau 2020–2021. Dar acum, ne confruntăm cu o perspectivă de încetinire a creșterii în a doua jumătate a anului, din cauza tarifelor comerciale, suprapusă peste o monedă tot mai puternică. Este un dublu șoc asupra profiturilor”, a declarat Magesh Kumar de la Barclays.

Dilema Băncii Centrale Europene

Pentru Banca Centrală Europeană, situația devine delicată. Un euro puternic are un impact de desinflaționare, reducând prețurile importurilor și erodând competitivitatea externă. Într-un context în care BCE a început deja relaxarea monetară — a redus dobânda cheie cu 25 de puncte de bază în iunie — aprecierea euro complică și mai mult atingerea țintei de inflație.

Deși oficialii BCE nu urmăresc în mod declarat un curs valutar anume — o practică considerată riscantă și lipsită de eficiență pe termen lung — tentația de a interveni indirect, prin semnale subtile, devine tot mai puternică. „Ar trebui să evităm orice formă de supracompensare în raport cu dolarul”, a avertizat vicepreședintele BCE, Luis de Guindos. Depășirea pragului psihologic de 1,20 dolari pentru un euro — acum aflat în jurul valorii de 1,17 — ar fi, în cuvintele sale, o treabă „complicată”.

Piețele, încă calme — dar pentru cât timp?

Pentru moment, piețele valutare rămân relativ ordonate. Dolarul scade treptat, fără prăbușiri bruște, iar nivelul actual al euro este mai degrabă enervant decât alarmant pentru decidenți. Însă dacă euro continuă să urce și trece de pragul de 1,20 dolari, presiunea asupra BCE va crește exponențial. Pe fondul indiciilor de încetinire economică și al persistenței dezechilibrelor comerciale, monedele devin din nou arme geopolitice și economice.

Așa cum avertiza recent fostul secretar al Trezoreriei SUA, Scott Bessent: „Europa ar trebui să fie atentă la ce-și dorește. Dacă euro ajunge la 1,20 dolari, europenii vor începe să protesteze că e prea puternic”. Din multe puncte de vedere, acele proteste au început deja.

Ascensiunea euro nu este doar o poveste despre încrederea în moneda unică, ci și despre fragilitatea sistemului valutar global, dependențele comerciale și limitele politicii monetare. Pentru Europa, avantajele unui euro puternic sunt inegal distribuite: investitorii câștigă, dar exportatorii pierd. Iar pentru BCE, orice apreciere suplimentară transformă o aparentă reușită într-un potențial coșmar de politică monetară.