Declinul cărbunelui în România: producția scade, importurile se prăbușesc. Ce urmează pentru energie?

România marchează o schimbare radicală în strategia sa energetică: producția de cărbune a scăzut cu aproape 3% în primul semestru din 2025, iar importurile s-au redus dramatic, cu peste 60%. Tendința confirmă declinul treptat al acestei resurse tradiționale, pe fondul tranziției către surse mai curate de energie și al noilor investiții în infrastructura energetică.

Producția internă de cărbune, în scădere constantă

Potrivit datelor publicate de INS, România a produs în primele șase luni din 2025 aproximativ 902.400 tone echivalent petrol (tep), ceea ce reprezintă o scădere de 2,9% față de aceeași perioadă a anului trecut. În termeni absoluți, este vorba de o reducere de 27.400 tep, o cifră care, la prima vedere, nu pare semnificativă, dar care se înscrie într-o tendință mult mai amplă de renunțare treptată la cărbune.

Acest declin este rezultatul direct al politicilor de mediu asumate de România la nivel european și al planurilor interne de modernizare a sectorului energetic. Cărbunele, deși a reprezentat mult timp pilonul de bază al producției de energie electrică, devine tot mai puțin utilizat, pe măsură ce centralele pe gaz, energia nucleară și sursele regenerabile – solarul și eolianul – câștigă teren.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

Pentru minerii din bazinul Olteniei și pentru comunitățile dependente de industria cărbunelui, această scădere se traduce prin incertitudine economică și socială. În paralel, statul promite investiții în reconversia forței de muncă, însă procesul este departe de a fi simplu.

Importurile, prăbușite cu peste 60%

Dacă producția internă a înregistrat un recul moderat, importurile de cărbune au suferit o prăbușire spectaculoasă. În perioada ianuarie – iunie 2025, România a importat doar 38.900 tep, ceea ce înseamnă o scădere de 60,7% față de anul precedent, adică cu 60.100 tep mai puțin.

Această reducere drastică reflectă nu doar diminuarea cererii interne, ci și schimbările de pe piața internațională a energiei. După creșterile de preț și problemele de aprovizionare generate de conflictul din Ucraina, România a accelerat investițiile în alte surse de producere a energiei, reducând dependența de importurile de cărbune.

În plus, măsurile de eficiență energetică adoptate de marile companii industriale au dus la o scădere a consumului, iar trecerea unor unități mari de producție către gaz și surse regenerabile a redus suplimentar nevoia de cărbune.

Prognoze: cărbunele dispare treptat din mixul energetic

Conform Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), declinul nu se va opri aici. Estimările oficiale arată că, până în 2027, atât producția, cât și importurile de cărbune vor continua să scadă semnificativ:

• În 2025, producția totală este estimată la 1,718 milioane tep, adică o scădere de 10,5% față de anul precedent

• În 2026, nivelul va ajunge la 1,555 milioane tep, cu încă 9,5% mai puțin

• În 2027, producția va coborî la 1,432 milioane tep, înregistrând un nou declin de 7,9%

În ceea ce privește importurile, tendința este chiar mai accelerată:

• În 2025, acestea ar urma să se reducă cu 20,5%, până la 164.000 tep

• În 2026, scăderea va fi de 26,3%, ajungând la 121.000 tep

• În 2027, importurile vor scădea cu 34,4%, până la doar 79.000 tep