Avem nevoie de un euro puternic?

Creșterea monedei comune europene riscă să frâneze redresarea economică a zonei euro, în timp ce noi tensiuni comerciale se profilează la orizont, se arată într-o analiză Business Insider. „Cei care susțin un euro puternic ar trebui să fie mai prudenți în dorințele lor. O întărire prea bruscă a monedei unice europene ar putea sufoca tocmai acea redresare economică fragilă de care zona euro are disperată nevoie”, subliniază sursa citată. Contextul actual, dominat de incertitudini comerciale și de dezechilibre structurale, nu este deloc prielnic unei monede supraevaluate.

O linie invizibilă de rezistență

Istoria ultimului deceniu a arătat că euro are dificultăți reale în a se menține peste pragul psihologic de 1,20 dolari. De altfel, fostul președinte al Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a evitat cât a putut să comenteze direct evoluția monedei, fiind, însă, nevoit să intervină în 2014, 2017 și, din nou, în 2018. Ultima sa intervenție privind „Viitorul competitivității europene” este, poate, și cea mai actuală.

Pe fondul discursurilor optimiste privind investiții masive în apărare și infrastructură, în special în Germania, și pe fundalul slăbirii dolarului american, există tentația de a vedea în aprecierea euro o dovadă a forței economice europene. Însă o monedă puternică nu este sinonimă cu o economie competitivă. Iar datele arată contrariul, scrie sursa citată.

Comisia Europeană a finalizat evaluarea BID. România poate utiliza un nou mecanism de finanțare pentru domeniile strategice

13:56

Reuters: Incendiile de vegetație din Europa pun presiune pe piața asigurărilor și evidențiază lipsa protecției împotriva riscurilor climatice

12:31

Euro se apreciază, dar nu domină

Chiar dacă euro a câștigat 13% față de dolar de la începutul anului și 3% față de lira sterlină, aceste aprecieri nu reflectă neapărat o încredere în economia europeană. BCE a redus dobânda de politică monetară mai rapid decât Rezerva Federală sau Banca Angliei, însă efectele asupra cursului valutar au fost minime, semn că piața nu percepe neapărat o eurozonă mai sănătoasă economic.

În ceea ce privește rolul euro ca monedă de rezervă internațională, poziția sa este în declin, scrie sursa citată. Conform celei mai recente evaluări anuale a BCE, euro a fost detronat de aur ca a doua componentă importantă în rezervele globale ale băncilor centrale, o tendință despre care World Gold Council estimează că va continua, fără a amenința, însă, supremația dolarului.

Când un surplus devine vulnerabilitate

Economia zonei euro este în continuare profund dependentă de exporturi, în special cele ale Germaniei, care a înregistrat un excedent de cont curent de 250 de miliarde de euro în 2024 – cel mai mare din lume, depășind chiar și Japonia. Însă acest avantaj tradițional devine o vulnerabilitate majoră într-un context de apreciere a monedei: un euro puternic înseamnă exporturi mai scumpe și, implicit, pierderi de competitivitate, scrie Business Insider.

Conform indicatorului ponderat în funcție de schimburile comerciale (EER-41), euro se află la un maxim istoric în raport cu valutele partenerilor săi comerciali. Iar acest lucru se simte deja în relația cu China, unde moneda unică s-a apreciat cu 25% în ultimii trei ani, făcând produsele europene tot mai scumpe pe cea mai mare piață emergentă a lumii.

Riscul unui cerc vicios

În acest context, BCE ar putea fi forțată să relaxeze și mai mult politica monetară, poate chiar dincolo de nivelul „neutru” de 2% unde se află acum rata de depozit. Chiar dacă aprecierea euro aduce beneficii colaterale, cum ar fi scăderea prețurilor la importuri (cu efecte pozitive asupra consumului), riscul de dezinflație devine o preocupare serioasă. Inflația din Franța, de exemplu, a fost de doar 0,8% în iunie.

Un euro puternic este, în teorie, sustenabil pentru o economie robustă – așa cum a fost cazul mărcii germane înainte de introducerea monedei unice. Însă, în prezent, economia zonei euro abia crește cu 1%, iar BCE a înjumătățit dobânzile oficiale în ultimul an tocmai pentru a stimula cererea internă.

Pentru ca euro să-și revendice cu adevărat un loc pe scena globală, subliniază sursa citată, nu este suficient să se întărească artificial prin speculații valutare sau slăbiciuni externe ale dolarului. Europa are nevoie de acțiuni concrete: investiții publice reale, creștere a productivității, reducerea decalajelor între statele membre și, mai ales, o strategie coerentă de consolidare a cererii interne. Iar dacă Bruxellesul și Berlinul nu livrează rapid ceea ce au promis în plan fiscal, euro s-ar putea întoarce împotriva propriei economii.