Prima pagină » Un plan ambițios pentru Gaza: „Trump Riviera” și „Elon Musk Smart Manufacturing Zone” în centrul unei inițiative controversate

Un plan ambițios pentru Gaza: „Trump Riviera” și „Elon Musk Smart Manufacturing Zone” în centrul unei inițiative controversate

Un plan ambițios pentru Gaza: „Trump Riviera” și „Elon Musk Smart Manufacturing Zone” în centrul unei inițiative controversate
Un plan ambițios pentru Gaza: „Trump Riviera” și „Elon Musk Smart Manufacturing Zone”. Foto: Youtube

Institutul Tony Blair a fost implicat în discuții legate de un proiect amplu pentru reconstrucția postbelică a Fâșiei Gaza, care propune transformarea enclavei într-un centru comercial prosper, cu elemente precum o „Trump Riviera” și o „Elon Musk Smart Manufacturing Zone”. Această inițiativă a fost coordonată de oameni de afaceri israelieni și a folosit modele financiare elaborate de Boston Consulting Group (BCG) pentru a reimagina Gaza ca un nod economic dinamic, scrie Financial Times.

Proiectul, intitulat „Great Trust”, a fost prezentat administrației Trump și includea propuneri precum plata a jumătate de milion de palestinieni pentru a părăsi zona și atragerea investitorilor privați pentru dezvoltarea economică a regiunii. Deși Institutul Tony Blair (TBI) nu a fost autorul sau susținătorul oficial al documentului final, doi angajați ai institutului au participat la grupuri de mesaje și convorbiri pe măsură ce proiectul prindea contur.

Documentul intern al TBI și viziunea asupra reconstrucției Gaza

Un document detaliat despre Gaza postbelică, redactat de un membru al TBI, a fost distribuit în cadrul grupului pentru analiză. Acesta conținea ideea unei „Gaza Riviera” cu insule artificiale similare celor din Dubai, inițiative comerciale bazate pe blockchain, un port adânc pentru integrarea Gaza în coridorul economic India-Orientul Mijlociu-Europa și zone economice speciale cu taxe reduse. Documentul sublinia că războiul devastator din Gaza a creat o „oportunitate unică în acest secol” pentru a reconstrui regiunea „de la zero, ca o societate modernă, prosperă și sigură”.

Divergențe între documentul TBI și prezentarea israelienilor

Deși au existat suprapuneri, prezentarea israelienilor, care numără peste 30 de pagini, diferă semnificativ de documentul TBI, care nu menționa relocarea palestinienilor – o idee promovată de președintele american Donald Trump, dar condamnată pe plan internațional.

Reacțiile Institutului Tony Blair la acuzațiile privind implicarea sa

La primul contact cu Financial Times privind implicarea sa, un purtător de cuvânt al TBI a declarat că informațiile sunt „categoric false” și că institutul nu a avut aport în conținutul prezentării. Ulterior, TBI a recunoscut că angajații săi au fost prezenți în discuții, dar nu au creat sau susținut documentul final.

Controversele legate de implicarea Boston Consulting Group

Activitatea BCG în legătură cu Gaza a generat controverse internaționale. Compania a contribuit la înființarea Fondului Umanitar pentru Gaza (GHF), susținut de Israel și SUA, al cărui debut a fost umbrit de moartea a sute de palestinieni. BCG a dezmințit o mare parte din activitățile legate de proiect, susținând că acestea au fost realizate fără aprobarea sa și a concediat doi parteneri acuzați că au indus în eroare conducerea.

Rolul oamenilor de afaceri israelieni și legătura cu GHF

Grupul de oameni de afaceri israelieni din spatele proiectului, printre care investitorul în tehnologie Liran Tancman și capitalul de risc Michael Eisenberg, au fost implicați anterior în crearea GHF. Phil Reilly, aliat al acestora și responsabil cu securitatea GHF, a avut o întâlnire cu fostul premier britanic  Tony Blair la Londra în martie, la solicitarea sa, spun jurnaliștii britanici.

Propunerile pentru reconstrucția și dezvoltarea economică a Gaza

Planul postbelic prevede extinderea rolului operațiunii umanitare, oferind locuințe temporare palestinienilor care rămân în teritoriu, în timp ce plăți în numerar și subvenții pentru hrană și chirii ar stimula plecarea voluntară a unui sfert sau mai mult din populație.

Conceptul „The Great Trust” și administrarea terenurilor din Gaza

Prezentarea finală, intitulată „The Great Trust: From a Demolished Iranian Proxy to a Prosperous Abrahamic Ally”, propune plasarea tuturor terenurilor publice din Gaza într-un trust pentru dezvoltare, ale cărui active ar putea fi vândute investitorilor prin tokenuri digitale pe blockchain. Locuitorilor li s-ar oferi posibilitatea de a contribui cu terenurile private în schimbul unui token care le-ar garanta dreptul la o locuință permanentă.

Documentul a fost realizat înaintea atacurilor Israel și SUA asupra Iranului, iar ideile sunt în curs de adaptare în contextul conflictului actual. Trustul ar urma să dețină drepturi administrative până când Gaza va fi „demilitarizată și deradicalizată”, iar autoritatea ar putea fi transferată unei entități palestiniene independente.

Proiectul face parte dintr-un val tot mai mare de planuri postbelice, inclusiv programul de reconstrucție de 53 de miliarde de dolari susținut de Liga Arabă și propus de Egipt, precum și alte propuneri ale think-tank-urilor private.

În 2020, Trump a propus un plan de pace pe termen lung care includea dezvoltarea economică a Gaza, respins de palestinieni. În 2025, Trump a sugerat evacuarea populației din Gaza pentru a transforma regiunea în „Riviera Orientului Mijlociu”.

Printre cele 10 „Mega Proiecte” se numără autostrăzile „MBS Ring” și „MBZ Central”, denumite după liderii Arabiei Saudite și Emiratelor Arabe Unite, precum și o „Elon Musk Smart Manufacturing Zone” pentru producția de vehicule electrice destinate exportului în Europa.

Elemente de atracție economică și simboluri în prezentare

Planul include „Gaza Trump Riviera & Islands”, resorturi de lux pe insule artificiale, și infrastructură care ar asigura accesul industriei americane la resurse rare în valoare de 1,3 trilioane de dolari din Arabia Saudită. Prezentarea conține logo-uri ale unor companii importante, fără ca acestea să fi fost implicate oficial.

Modelul financiar și estimările privind relocarea populației

Modelul BCG prevede că 25% dintre locuitorii Gazei ar pleca voluntar, cu un cost estimat de 5 miliarde de dolari, generând economii prin subvenții mai ieftine decât costurile locative și alte cheltuieli.

Echipa BCG a realizat modelul și graficele fără a factura, considerând proiectul o oportunitate de dezvoltare a afacerii, fără a oferi acces direct la calcule părților implicate.

Alte articole importante
Bursa de Valori București a închis în scădere ședința de marți. Rulajul a depășit 125 de milioane de lei
Bursa de Valori București a închis în scădere ședința de marți. Rulajul a depășit 125 de milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de tranzacționare de marți, 3 noiembrie 2026, pe minus, toți indicii principali înregistrând scăderi. Valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 125,4 milioane de lei, echivalentul a aproape 23,5 milioane de euro. Indicele principal al BVB, BET, care urmărește evoluția celor mai tranzacționate 20 de companii de […]
România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025
România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025
Raportul dintre veniturile din taxe și contribuții sociale și Produsul Intern Brut a ajuns la 40,7% în Uniunea Europeană în 2025, față de 40,2% în anul precedent, potrivit datelor publicate de Eurostat. România s-a situat printre statele cu cele mai mici ponderi ale veniturilor fiscale în economie, cu un nivel de 29,3%, fiind depășită doar […]
Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027
Piață de Capital - Fonduri
Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027
Marile companii americane de tehnologie se îndreaptă tot mai mult către piețele europene pentru a finanța investițiile masive în infrastructura de inteligență artificială, iar valul de emisiuni de obligațiuni ar putea ridica prețul finanțării pentru alte companii și pentru guvernele din regiune. Deși Europa a atras până acum volume mult mai mici decât Statele Unite, […]
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
Macroeconomie
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
Ministerul Finanțelor a atras 4,5 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale, printr-o operațiune care a inclus trei emisiuni de euro obligațiuni, cu scadențe la 4, 8 și 12 ani. Costurile finale de finanțare au fost cuprinse între 5% și 7%, iar subscrierile investitorilor au ajuns la 7,7 miliarde de euro, potrivit datelor Bloomberg. […]
Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%
Macroeconomie
Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%
Prețurile producției industriale din România au crescut cu 13,8% în septembrie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Evoluția a fost determinată în special de scumpirile din industria energetică, unde prețurile au urcat cu aproape 25% într-un an. Pe piața internă, creșterea anuală a […]
Topul scăderilor de pe Wall Street și din piața Crypto. Octombrie roșu: cum au pierdut giganții tech sute de miliarde de dolari
Analize
Topul scăderilor de pe Wall Street și din piața Crypto. Octombrie roșu: cum au pierdut giganții tech sute de miliarde de dolari
Luna octombrie s-a încheiat sub semnul unui decont masiv pe piețele financiare internaționale. Pe bursa americană, investitorii au cerut socoteală giganților din tehnologie pentru miliardele alocate infrastructurii de inteligență artificială, ștergând mii de miliarde de dolari din capitalizarea sectorului tech și a semiconductorilor. Piața activelor digitale a resimțit la rândul ei presiunea: menținerea dobânzilor la […]