Cum pun politicile lui Trump bețe în roate economiei României. Avertisment de la BNR

Banca Națională a României (BNR) avertizează, într-un raport recent, că schimbările și incertitudinile generate de politicile comerciale ale Statelor Unite și măsurile adoptate de alte state, ca reacție, adaugă riscuri suplimentare economiei și stabilității financiare a României. Aceste riscuri se suprapun unui context deja fragil, marcat de șocuri economice succesive în anii anteriori, dar și de tensiuni geopolitice persistente, conform Raportului asupra stabilității financiare din luna iunie 2025.

Reziliența sectorului bancar și principalele riscuri identificate

Potrivit BNR, sectorul bancar românesc își menține o reziliență adecvată în fața unor eventuale șocuri macroeconomice și geopolitice, însă riscurile sistemice rămân semnificative, în linie cu tendințele din Europa.

Raportul evidențiază două riscuri de intensitate severă: incertitudinile globale generate de multiplele evenimente geopolitice, care se anticipează a se amplifica, și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne. Totodată, două riscuri sistemice moderate sunt reprezentate de creșterea riscului de neplată a creditelor din sectorul neguvernamental și provocările legate de securitatea cibernetică și inovația financiară, cu o perspectivă de intensificare în viitor.

Burning Man, fantezia anti-capitalistă din deșert, se află într-o situație ironică: are nevoie de bani

22:02

Lingușeala nu l-a salvat. Fondatorul „Trump Burger” a fost arestat de temuta agenție ICE și se pregătește de deportare

21:13

„Având în vedere peisajul geopolitic complex, principalele riscuri sistemice la adresa stabilității financiare din România se mențin semnificative, similar celor de pe plan european. Din punct de vedere ciclic, au fost identificate două riscuri de nivel sever și două riscuri sistemice de intensitate moderată. Riscurile de natură severă sunt: i) incertitudinile la nivel global în contextul multitudinii de evenimente geopolitice, cu perspectivă de amplificare în perioada următoare și ii) deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne. Următoarele două riscuri sistemice identificate sunt estimate la un nivel moderat, astfel: i) riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental și ii) riscul asociat provocărilor la adresa securității cibernetice și inovației financiare, în cazul acestuia din urmă perspectiva fiind de intensificare în perioada următoare”, se arată în raport.

Impactul politicilor comerciale globale asupra economiei românești

La nivel global, tensiunile comerciale s-au accentuat, iar extinderea protecționismului comercial, în special ca urmare a schimbărilor din politicile comerciale ale SUA și reacțiile altor state, a generat riscuri adiționale pentru stabilitatea financiară. Acest climat tensionat se suprapune unor vulnerabilități deja ridicate, cauzate de șocurile economice din anii precedenți, dar și de conflictele geopolitice prelungite, cum ar fi războiul din Ucraina și conflictele din Orientul Mijlociu.

„Aceste evoluții au amplificat considerabil incertitudinile asociate politicilor economice, indicatorii asociați atingând maxime istorice”, subliniază BNR.

Pe fondul acestor incertitudini, perspectivele privind creșterea economică globală au fost revizuite în scădere, iar riscurile legate de sustenabilitatea datoriei suverane au crescut, în condițiile unui nivel ridicat al îndatorării publice la nivel mondial. Sentimentul investitorilor a fost afectat, ceea ce a dus la o volatilitate sporită pe piețele financiare internaționale, în special începând din aprilie 2025.

„În perspectivă, riscul unor corecții abrupte pe piețele financiare internaționale rămâne important, în contextul în care evaluările se mențin ridicate în unele segmente ale piețelor de capital și obligațiuni corporative. Cu toate acestea, sistemul financiar în ansamblu și-a păstrat reziliența până în prezent”, notează autorii raportului.

Situația macroeconomică internă și provocările fiscale

În România, echilibrele macroeconomice continuă să se deterioreze. În 2024, creșterea economică a încetinit semnificativ, cu un avans real al PIB-ului de doar 0,8%, cel mai scăzut din ultimul deceniu, exceptând anul pandemic 2020. Ritmul redus al activității economice a continuat și în primul trimestru din 2025, cu o creștere anuală de 0,3%, influențată de temperarea consumului și de efectele negative ale exportului net.

Deficitele gemene (bugetar și de cont curent) s-au adâncit în 2024, însoțite de o activitate economică sub așteptări. Implementarea lentă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a generat blocaje în accesarea fondurilor europene și a întârziat investițiile planificate. În lipsa unor politici fiscale ferme pentru consolidarea bugetară, atingerea țintei de deficit bugetar de 7% este însoțită de incertitudini majore.

„Cele mai recente estimări indică o redresare graduală și mai modestă decât s-a anticipat anterior a activității economice, până la 2,8% în anul 2026, în timp ce pentru anul 2025 prognozele au fost ajustate în sensul scăderii (la 1,6%, de la 3,3%). Încetinirea creșterii economice a fost însoțită de adâncirea deficitului bugetar, pe fondul majorării accentuate a cheltuielilor publice. Ponderea deficitului bugetar în PIB a fost de 9,3% în anul 2024 (metodologie ESA 2010), fiind cea mai ridicată între statele Uniunii Europene, la o distanță considerabilă față de următorul cel mai important deficit, respectiv cel din Polonia de 6,6%. În primele patru luni ale anului 2025, execuția bugetară s-a încheiat cu un deficit de 2,95% din PIB (metodologie cash), cu 0,3 puncte procentuale mai puțin față de aceeași perioadă a anului precedent. În absența unor măsuri de politică fiscală care să susțină ferm consolidarea fiscal-bugetară, atingerea țintei de deficit bugetar de 7% prognozată în Planul bugetar-structural național pe termen mediu este grevată de incertitudini ridicate, cu atât mai mult cu cât, din perspectivă istorică, execuția bugetară s-a abătut în mod constant de la obiectivele pe termen mediu asumate în documentele de planificare fiscal-bugetară”, se arată în raport.

Calitatea creditelor și sănătatea financiară a firmelor și populației

BNR atrage atenția asupra unei ușoare deteriorări a calității creditelor acordate sectorului neguvernamental, în special celor garantate de stat și celor destinate IMM-urilor. În schimb, situația financiară a populației rămâne solidă, avuția netă constituind o rezervă importantă în cazul apariției unor șocuri. Capacitatea populației de a-și onora serviciul datoriei s-a îmbunătățit.

„Sănătatea financiară a firmelor s-a deteriorat; în schimb, pentru populație, avuția netă furnizează o rezervă financiară importantă în cazul unui șoc advers. Capacitatea de onorare a serviciului datoriei populației s-a îmbunătățit”, subliniază BNR.

Riscurile cibernetice în creștere

Raportul evidențiază o intensificare a riscurilor cibernetice, generate de escaladarea conflictelor comerciale și geopolitice, dar și de avansul tehnologic. Atacurile cibernetice vizează în special instituțiile financiare, iar în contextul digitalizării accelerate, vulnerabilitățile cresc.

„În contextul actual, marcat de digitalizare și conflicte geopolitice în desfășurare, riscurile cibernetice capătă o importanță tot mai mare. Acest climat este marcat de o fragmentare globală accentuată și de o utilizare tot mai frecventă a atacurilor cibernetice ca instrument în conflictele hibride. Deși numărul total al acestor atacuri rămâne necunoscut, informațiile disponibile public sugerează o expansiune semnificativă în ultimul deceniu, inclusiv o incidență crescută a atacurilor sponsorizate de state. Totodată, anumite țări recurg și la grupări de criminalitate informatică pentru desfășurarea unor astfel de acțiuni. În plus, extinderea rapidă a utilizării tehnologiilor avansate a dus la o dependență semnificativă de infrastructurile digitale, ceea ce expune organizațiile (inclusiv instituțiile financiare) la un spectru tot mai larg de amenințări cibernetice”, menționează raportul.

În România, tendințele europene privind riscurile cibernetice se reflectă prin atacuri frecvente de tip DDoS și phishing asupra băncilor, care investesc continuu în infrastructura digitală pentru a face față acestor amenințări. Campaniile de inginerie socială, precum phishing, smishing și vishing, au crescut recent, vizând în special persoanele fizice.

BNR recomandă o informare sporită a populației privind riscurile cibernetice, avertizând asupra tentativelor de fraudă în numele băncii centrale, care nu solicită niciodată date bancare sau personale și nu cere efectuarea de transferuri bancare.

Acest raport al BNR oferă o imagine detaliată a provocărilor cu care se confruntă economia și sistemul financiar românesc în contextul global actual, subliniind necesitatea unor politici prudente și măsuri proactive pentru menținerea stabilității financiare.