O echipă de cercetători afirmă că îmbătrânirea întregului tău corp poate fi măsurată cu un simplu RMN al creierului. Noua metodă, bazată pe inteligență artificială și imagistică cerebrală, ar putea revoluționa modul în care medicii prevăd riscul de boli grave și durata de viață.
O singură scanare RMN a creierului ar putea fi suficientă pentru a afla cât de rapid îți îmbătrânește întregul corp, susțin cercetătorii de la Universitatea Duke într-un nou studiu publicat în revista Nature Aging. Potrivit acestora, o imagine a creierului poate spune dacă ai un risc crescut de boli precum demența, bolile de inimă, diabet sau chiar deces prematur.
Echipa de cercetători, condusă de profesorul Ahmad Hariri, a creat un model de inteligență artificială care analizează structura creierului – grosimea cortexului, volumul diverselor regiuni cerebrale și raportul dintre substanța albă și cea cenușie – pentru a estima „viteza de îmbătrânire” a organismului. Denumită DunedinPACNI (Dunedin Pace of Aging Calculated from Neuroimaging), această unealtă a fost validată folosind datele din studiul Dunedin, o cercetare pe termen lung care a urmărit peste 1.000 de persoane din Noua Zeelandă timp de mai bine de patru decenii, notează Live Science.
În plus față de RMN, participanții au fost testați în mod regulat pentru funcțiile cognitive și fizice, precum și pentru semne externe de îmbătrânire – de la riduri până la fragilitate musculară. Astfel, cercetătorii au putut corela structura creierului cu starea generală a corpului, iar rezultatele au arătat că cei care aveau un creier „mai bătrân” prezentau și semne de îmbătrânire accelerată la nivelul întregului organism.
Deși ideea că o scanare a creierului poate spune mai multe despre inimă, plămâni sau rinichi pare SF, studiul arată că DunedinPACNI este la fel de precis ca metodele genetice de estimare a îmbătrânirii biologice. Modelul a fost testat pe zeci de mii de alte RMN-uri din baze de date internaționale, precum UK Biobank (Marea Britanie), ADNI (SUA) și BrainLat (America de Sud), cu rezultate remarcabil de consistente.
Cercetătorii au comparat DunedinPACNI cu un alt instrument creat anterior de ei – DunedinPACE – care se bazează pe analiza ADN-ului și modificările epigenetice pentru a măsura îmbătrânirea. Concluzia a fost că ambele metode oferă rezultate similare, dar DunedinPACNI are un avantaj major și anume că poate fi aplicat acolo unde nu sunt disponibile analize genetice, dar există scanări RMN.
„Acest model ar putea deveni un standard în medicina personalizată, pentru că folosește date care sunt deja colectate în spitale din întreaga lume”, spune Ethan Whitman, co-autor al studiului. Mai mult, metoda permite evaluarea riscului de boală înainte ca simptomele să apară – o șansă uriașă pentru prevenție.
Deși DunedinPACNI nu este încă folosit în clinici, specialiștii spun că potențialul este uriaș. Ar putea adapta tratamentele, schimba dieta, recomanda exerciții sau chiar intervenții genetice – toate, doar în baza unei scanări a creierului.
„Este o unealtă care poate schimba paradigma medicală: de la tratarea bolilor, la prevenirea lor. Mai sunt necesare teste și validări, dar dacă va funcționa pe scară largă, va redefini modul în care evaluăm sănătatea pacienților”, afirmă Dr. Dan Henderson, medic la Spitalul Brigham and Women’s și profesor la Harvard, care nu a fost implicat în studiu, dar consideră că rezultatele sunt promițătoare.
Un alt aspect important este că, în ciuda aparentei complexități, RMN-urile folosite în model sunt de tip standard – aceleași efectuate în majoritatea spitalelor mari pentru investigații neurologice. Asta înseamnă că modelul ar putea fi aplicat rapid și fără costuri suplimentare semnificative în multe sisteme de sănătate.