Uploadarea creierului uman în computer: ce înseamnă și de ce trebuie sacrificat creierul pentru a-l copia

Uploadarea creierului este un subiect fascinant și controversat în știința modernă. Aceasta presupune copierea tuturor funcțiilor minții umane într-un calculator. Pentru a face acest lucru posibil, cercetătorii sunt nevoiți să distrugă creierul scanat, iar motivul este legat de precizia datelor necesare, scrie BBC ScienceFocus.

Uploadarea creierului în lumea animalelor mici

Un exemplu cunoscut este al viermelui Caenorhabditis elegans, o vietate mică, de doar 1 mm, cu aproximativ 300 de neuroni. Pentru acest vierme, oamenii de știință au secvențiat întregul genom și au mapat fiecare celulă, inclusiv rețelele neuronale.

Ei au reușit să creeze un model digital al „creierului” viermelui, care reproducea comportamentele reale, ba chiar învăța noi sarcini, cum ar fi echilibrarea unui băț virtual.

România a câștigat peste 72 de miliarde de euro din apartenența la UE

18:53

De la „ghid practic pentru studenți” la acces real la banii europeni. Cum aplici pe bune la „jobul viitorului” care nu a fost încă inventat

16:54

EXCLUSIV

Limitările conceptului de uploadare a creierului

Uploadarea creierului presupune mai mult decât o simplă copie a structurii celulare. În cazul lui C. elegans, datele vin din multe experimente, nu din scanarea unui singur creier individual. Nu există o metodă de a captura amintirile sau gândurile unui creier real și de a le transfera fidel.

Cum ar putea fi posibilă uploadarea creierului uman

Uploadarea creierului uman cere o înțelegere exactă a tuturor celulelor și moleculelor care compun creierul, inclusiv poziția și starea lor atomică. Asta înseamnă captarea fiecărei conexiuni neuronale la nivel atomic.

O tehnică folosită pentru creierul șoarecelui presupune colorarea și secționarea rând pe rând a creierului în felii de 70 nanometri, iar calculatorul reconstruieste imaginea în 3D. Evident, creierul nu supraviețuiește procesului.

Scanare distructivă versus scanare non-distructivă

Aceasta este o formă de scanare distructivă, unde creierul trebuie distrus pentru a putea fi înregistrat cu detalii maxime. O scanare non-distructivă ar trebui să fie instantanee pentru a surprinde starea reală a creierului, dar o astfel de tehnologie nu există încă.

Probleme etice și de identitate

Dacă într-o zi uploadarea creierului non-distructivă va deveni posibilă, vor exista două instanțe ale aceleiași persoane: una virtuală și una biologică. Astfel, încă nu există un consens dacă acest proces ar însemna cu adevărat „evitarea morții”.

Provocările tehnologice actuale și viitoare

Chiar și cei mai optimiști specialiști spun că mai avem cel puțin o sută de ani până vom putea simula funcționarea creierului la nivel atomic. Mai mult, natura conștiinței și cum poate fi ea transferată rămân întrebări fără răspuns.

Riscuri și scenarii în uploadarea creierului

Uploadarea creierului ar putea duce la crearea mai multor copii digitale, cu potențială utilizare fără consimțământ. Acest aspect aduce provocări privind confidențialitatea și identitatea personală.