Utopie? Vehiculele fără șofer transformă radical orașele

Robotaxiurile vor remodela economiile urbane, urmând să schimbe, în ritm accelerat, mobilitatea, costurile și structura orașelor.

Ascensiunea rapidă a robotaxiurilor schimbă toate regulile

Mobilitatea urbană, modul în care circulă locuitorii, este o realitate care se va transforma profund în următorii ani. Procesul se va derula într-un ritm nemaivăzut, scrie The Economist. Robotaxiurile circulă deja autonom în unele mari centre americane, în Bay Area sau Los Angeles, dar încă nu atrag prea mult atenția, pentru că arată ca niște mașini obișnuite. Au, în plus, doar câțiva senzori. Pe măsură ce această infrastructură se extinde, aceste vehicule vor funcționa după reguli complet diferite și vor remodela orașele.

Robotaxiurile vor deveni, foarte curând, greu de ignorat, scrie sursa citată. Waymo plănuiește extinderea în orașe precum Miami sau Washington. Londra va fi primul oraș inclus într-o nouă etapă de extindere internațională a companiei, iar Waymo va intra în competiție directă cu Uber, care pregătește un serviciu similar în oraș. Pe primele piețe se observă deja clar unele schimbări, care arată deja direcțiile pe care le vor urma, în curând, și alte regiuni, pe măsură ce adoptă acest serviciu.

De zece ori mai puține accidente

Siguranța rutieră ar trebui să se îmbunătățească considerabil, deoarece mașinile Waymo sunt implicate în de zece ori mai puține accidente grave decât cele cu șofer. Concurența pe piața muncii ar putea fi și ea o temă destul de delicată. În San Francisco, taximetriștii sau șoferii de ride-hailing nu și-au pierdut până acum locurile de muncă, deoarece robotaxiurile deservesc, în general, segmentul superior al pieței. O cursă cu un Waymo costă aproximativ cu o treime mai mult decât un serviciu clasic de ride-hailing, reflectând atât flota de automobile elegante Jaguar, cât și costurile de cercetare – care trebuie recuperate.

Robotaxiurile pierd bani deocamdată, chiar dacă serviciile sunt scumpe. Prețurile ar trebui să devină, în curând, mult mai accesibile, în primul rând pentru că nu există un șofer plătit la volan. Eliminarea costului uman schimbă complet economia serviciului. Călătorul nu mai plătește timpul unui șofer, ceea ce reduce masiv costurile per cursă.

Robotaxiurile trebuie, totuși, încărcate și întreținute, dar aceste procese sunt mult mai ieftine pe unitate față de costurile forței de muncă. Spre deosebire de mașinile personale, care stau inactive în cea mai mare parte a zilei, robotaxiurile pot fi utilizate continuu, iar costul investiției se împarte pe mult mai multe călătorii.

În șirul schimbărilor, notăm și faptul că impactul asupra industriei auto devine vizibil pe măsură ce flotele cresc. Producția în masă a vehiculelor autonome va scădea costurile. Totodată, constructorii vor putea schimba designul mașinilor, deoarece nu mai trebuie să găzduiască un șofer, și vor eficientiza anumite tehnologii cu care sunt echipate. Tesla, de pildă, analizează eliminarea sistemului Light Detection and Ranging. Vrea să reducă, de asemenea, și dependența exclusivă de camere, într-o strategie menită să reducă costurile în zona de senzori.

Autonomia promite beneficii, dar și riscuri majore pentru trafic

Economia deținerii unei mașini, chiar și autonome, va fi complet diferită pentru consumatori. În zonele rurale, unde densitatea populației nu susține o rețea de robotaxiuri, schimbările vor fi ceva mai lente.

Pentru locuitorii din orașe și suburbii, ideea de a renunța la automobilul personal poate deveni chiar foarte atractivă. Gospodăriile americane, de pildă, alocă 15% din cheltuieli pentru deținerea unui vehicul, iar eliminarea acestui cost s-ar putea dovedi utilă.

Transportul urban ieftin sună destul de promițător. În absența lui, folosirea continuă a vehiculelor fără șofer poate aduce un efect secundar grav, respectiv blocaje masive în trafic. În prezent, traficul este limitat de faptul că o deplasare implică plata unui șofer sau șofatul. Eliminarea acestor bariere ar putea ridica numărul curselor, ceea ce poate genera blocaje extreme.

Congestia rutieră este o externalitate economică clasică, deoarece costul pe care îl generează o mașină într-un ambuteiaj nu este suportat exclusiv de pasageri. Răspunsul economic ar putea fi introducerea unor taxe pentru congestie, practică folosită în Europa de decenii, dar foarte nepopulară în America.

Soluțiile economiștilor aduc probleme politice majore

Flotele mari de robotaxiuri vor intensifica presiunile asupra bugetelor orașelor: vehiculele autonome respectă regulile și nu generează amenzi, ceea ce va crea goluri în bugetele locale. Rebranduirea taxei de congestie drept „taxă pe roboți” ar putea facilita acceptarea publică.

Impactul asupra forței de muncă va deveni vizibil odată cu scăderea costurilor pentru acest serviciu. America are un milion de șoferi de taxi și de autobuz și peste trei milioane de șoferi de camion, ceea ce reprezintă cam 3% din forța totală de muncă.

Vor apărea și categorii prejudiciate mai puțin vizibile: rareori vor mai exista accidente, iar asta va reduce cererea pentru avocați specializați în vătămări corporale. De asemenea, dacă oamenii nu vor mai cumpăra mașini, dealerii și vânzătorii auto vor fi afectați profund.

Robotaxiurile pot deveni o concurență pentru zborurile scurte și chiar pentru hoteluri, având în vedere că unele vehicule vor fi echipate cu paturi pentru călătorii nocturne.

Robotaxiurile pot aduce schimbări și pe piețe neașteptate

O dată cu expansiunea acestei noi piețe, vor apărea și locuri de muncă noi, precum gestionarea flotelor sau administrarea depozitelor, însă acestea nu vor compensa pierderile totale. Disrupția socială rămâne foarte probabilă. Scăderea, comentează sursa citată, poate reprezenta, totuși, și o oportunitate, deoarece forța de muncă din economiile dezvoltate scade, pe fondul îmbătrânirii populației. Eliberarea de resurse umane din această zonă, care vor fi redirecționate către alte sectoare, poate deveni esențială pentru competitivitate.

Productivitatea întrun interval mort, adică în timpul în care oamenii călătoresc, va crește, iar economia va resimți efectele. O mare parte dintre americani petrec aproape o oră pe zi făcând naveta. Rezultatele ar fi semnificative dacă o parte din acest timp ar deveni activitate productivă.

Având suspensiile îmbunătățite, mașinile autonome asigură o deplasare mai lină, ceea ce le va permite călătorilor să lucreze în timpul călătoriei. Reducerea numărului accidentelor înseamnă că vor fi mai puține tragedii umane. Prin urmare, trebuie să ne așteptăm la cheltuieli mai mici pentru spitale și pentru serviciile de recuperare. Toate acestea ar genera un impact economic vizibil în economia urbană.

Orașele își vor schimba forma, iar diferențele vor deveni evidente

Parcările ocupă un sfert din suprafața medie a centrelor urbane. Eliberarea acestor spații poate permite dezvoltarea unor ansambluri rezidențiale sau a unor clădiri de birouri pentru comunitățile de afaceri. Parcările stradale ar putea deveni zone de îmbarcare. Trotuarele ar putea fi lărgite și redate cetățenilor. Fără mașini parcate, fără ambuteiaje și claxoane, plimbările prin oraș ar deveni mai plăcute.

Totodată, mai mulți cetățeni ar putea alege să călătorească cu bicicleta dacă nu ar mai fi în permanent pericol de accident. Centrele orașelor ar deveni mai dense și mai bine conectate, ceea ce ar stimula activitatea economică. Suburbiile și periferia vor evolua diferit. Robotaxiurile vor încuraja extinderea urbană, deoarece distanțele mai mari vor fi din ce în ce mai ușor de traversat. Transportul public ar avea de suferit o dată cu ascensiunea noilor servicii. Ar fi vorba de un adevărat cerc vicios: scăderea veniturilor către transportul public va reduce calitatea serviciilor, ceea ce va determina o nouă scădere a cererii.

În acest scenariu, politicile publice vor trebui gândite astfel încât să susțină transportul în comun și să folosească tehnologii autonome pentru a-l moderniza. O idee inevitabilă va fi, probabil, introducerea unor noi generații de autobuze autonome.

Mașinile autonome sunt ușor de jefuit

Șoferii umani tind deja să șicaneze în trafic robotaxiurile, deoarece algoritmii sunt orientați spre siguranță și preferă să evite un risc, oricare ar fi condițiile. Așa că orice vehicul autonom acceptă să-i „iei fața” în trafic. Totodată, mașinile autonome nu au un șofer care să claxoneze sau care să reacționeze agresiv, ceea ce schimbă foarte mult dinamica rutieră. Pietonii se aventurează mai ușor pe trecerea de pietoni dacă nu simt riscul unui șofer imprevizibil, iar această nouă libertate poate crea haos. Criminalitatea poate crește, deoarece mașinile fără șofer sunt ușor de vandalizat sau jefuit.

Viitorul orașelor autonome rămâne deschis, cu riscuri și oportunități greu de anticipat. Modelarea completă a orașelor autonome va dura vreme de ani. De altfel, și orașele care au crescut o dată cu automobilul clasic au avut nevoie de aproape un secol pentru a prinde forma actuală. Era vehiculelor autonome aduce riscuri noi, dar și un potențial economic și social vast. Direcția finală va depinde de politici publice, de tehnologie și de comportamentul colectiv. Promisiunea transformării rămâne totuși uriașă, chiar dacă drumul este încă plin de necunoscut.