Venitul de bază universal, un argument economic esențial în epoca inteligenței artificiale

Gândirea economică tradițională presupune că piețele se vor ajusta în mod natural în contextul revoluției tehnologice, generând noi locuri de muncă pentru a le înlocui pe cele care vor fi pierdute. Această ipoteză, validă în epoci industriale anterioare, ar putea fi periculos de inadecvată în fața ritmului și în fața magnitudinii revoluției AI. Încă avem de ales, comentează analiștii Forbes. Putem orbecăi spre șomaj în masă și haos social sau putem construi sisteme care valorifică beneficiile AI, fără a sacrifica demnitatea umană. Venitul universal garantat nu este doar o politică socială bună, ci ar putea deveni o infrastructură economică esențială pentru era inteligenței artificiale. Timpul pentru dezbatere și decizii concrete este acum, comentează sursa citată.

Economia globală se află într-un punct de inflexiune. În timp ce inteligența artificială promite câștiguri extraordinare la capitole importante, precum eficiență, costuri reduse și productivitate, ea amenință, totodată, să înlocuiască o parte semnificativă a forței de muncă. Cele mai recente cercetări McKinsey arată că, până în 2030, automatizarea ar putea elibera până la trei ore de muncă pe zi, afectând în special domenii precum suportul administrativ, serviciile pentru clienți și alimentația publică. Nu este o viziune distopică îndepărtată, ci o realitate economică iminentă, care cere soluții proactive. O formă cu adevărat universală a venitului de bază ar putea fi una dintre acestea, scrie Forbes.

Salariul universal garantat și aritmetica schimbării

Previziunile actuale indică faptul că milioane de lucrători vor fi înlocuiți în decursul acestui deceniu. Însă, acești oameni nu vor dispărea. Vor continua să aibă nevoie de hrană, locuință, servicii medicale și, mai presus de toate, de demnitatea care vine odată cu participarea economică. Întrebarea nu este dacă această schmbare va avea loc, ci cum ne vom pregăti să o întâmpinăm: inteligent sau haotic, ceea ce ar agrava criza.

M&S lansează boxeri masculini cu „susținere secretă” care oferă purtătorilor o „ridicare discretă”

21:55

Sphere Las Vegas, locul unde trăiești senzația că ești în mijlocul filmului. Fiecare explozie și rafală de vânt se simt în sală

21:16

ANALIZĂ

Automatizarea ar putea modifica structura muncii într-un interval atât de scurt, încât piața nu va avea timp să se corecteze organic, iar programele de recalificare nu vor putea umple golul la timp. Costurile inacțiunii depășesc cu mult suferințele individuale. Șomajul în masă generează instabilitate socială, reduce puterea de cumpărare a consumatorilor și subminează tocmai cererea de piață de care au nevoie companiile bazate pe AI pentru a prospera. O societate în care automatizarea creează bogăție doar pentru un segment restrâns, în timp ce majoritatea se afundă în sărăcie, este economic nesustenabilă și politic volatilă.

Foto: Shutterstock

Date concrete: Venitul de bază universal funcționează

Contrar criticilor, care desconsideră ideea de venit de bază universal (UBI), pe care-l descriu adesea drept o fantezie economică, programele-pilot desfășurate în diverse țări oferă rezultate măsurabile pozitive. Cel mai amplu studiu global despre UBI a concluzionat că „pentru cei mai săraci, o sumă unică substanțială poate avea efecte de lungă durată” și că „venitul de bază universal pe termen lung arată promițător”.

Rezultatele contrazic presupunerile clasice despre motivația umană și comportamentul economic. În Kenya, beneficiarii programelor UBI au demonstrat o creștere a activităților antreprenoriale și o mai bună planificare pe termen lung. În loc să creeze dependență, venitul garantat pare să elibereze energia antreprenorială, oferind siguranța necesară asumării de riscuri.

Un alt beneficiu major: îmbunătățirea sănătății mintale. În experimentul desfășurat în Finlanda, „beneficiarii UBI s-au declarat mai mulțumiți de viața lor și au raportat un nivel mai scăzut de stres psihic, comparativ cu grupul de control”. De asemenea, cei din grupul experimental „au avut o percepție economică mai pozitivă asupra propriei situații”. Aceste rezultate au implicații economice semnificative: populațiile mai sănătoase consumă mai puține resurse din sistemul de sănătate și contribuie mai eficient la economie.

Nivelul de încredere în instituții s-a consolidat. Potrivit analizei McKinsey privind experimentul finlandez, „beneficiarii au manifestat niveluri mai ridicate de încredere în ceilalți și în instituții precum parlamentul, sistemul judiciar și partidele politice”. Această coeziune socială constituie o infrastructură economică valoroasă, adesea ignorată.

Matricea M4: o viziune sistemică a beneficiilor

Pentru ca implementarea UBI să aibă succes, este necesară o gândire sistemică, pe patru niveluri: micro, mezo, macro și meta, scrie Forbes.

La nivel micro, comportamentul individual se dovedește pozitiv în contextul unui venit garantat: oamenii investesc în educație, inițiază afaceri, îi îngrijesc pe alți membri ai familiei sau se dedică activităților creative, eliberați de anxietatea supraviețuirii. Mitul leneviei generalizate nu este susținut de datele empirice.

La nivel mezo, adică regional și comunitar, UBI duce la coeziune socială, scăderea criminalității și implicare civică sporită. Comunitățile devin mai reziliente atunci când cetățenii nu se mai află în competiție disperată pentru resurse limitate.

La nivel macro, UBI acționează ca un stabilizator automat al economiei: menține cererea internă chiar și în perioade de dislocare tehnologică. Se creează, astfel, un cerc al efectelor pozitive interconectate: productivitatea alimentată de AI generează venituri fiscale, care finanțează UBI, care, la rândul său, menține o piață de consum robustă pentru produsele și serviciile dezvoltate de AI.

La nivel meta, UBI implică o transformare de paradigmă. Nu doar că atenuează simptomele șomajului, ci reconfigurează relația dintre muncă, valoare și demnitatea umană. Pe măsură ce sarcinile de rutină sunt preluate de AI, venitul de bază le permite oamenilor să se concentreze pe ceea ce este specific uman: creativitate, empatie, gândire complexă, relații sociale.

Foto: Shutterstock

Tehnologia, un mare facilitator al implementării

Tehnologiile moderne fac posibilă implementarea UBI la o scară care înainte era de neimaginat. Inteligența artificială și computerele cuantice pot monitoriza în timp real fluxurile economice, pot detecta frauda și pot reduce drastic birocrația. Tehnologia blockchain ar putea asigura distribuții transparente și sigure. Monedele digitale permit transferuri imediate și ieftine, oriunde în lume.

Ironia este subtilă: aceeași revoluție tehnologică ce amenință locurile de muncă oferă, totodată, și instrumentele necesare pentru gestionarea consecințelor sociale. Sistemele AI pot simula impactul UBI asupra economiei, pot optimiza structurile de plată și pot adapta politicile în timp real. Ceea ce odinioară necesita aparate birocratice uriașe, acum poate fi gestionat cu intervenție umană minimă.

Este UBI costisitor?

Criticii susțin că UBI este costisitor. Această opinie ignoră, însă, revoluția productivității pe care o aduce AI. Potrivit McKinsey, inteligența artificială generativă singură ar putea crește semnificativ productivitatea muncii până în 2040, iar automatizarea generalizată ar putea adăuga mai multe puncte procentuale anual la creșterea productivității. UBI nu este o cheltuială, ci este o investiție în distribuirea și valorificarea acestor câștiguri.

Alternativa – concentrarea beneficiilor AI în mâinile deținătorilor de capital și abandonarea forței de muncă, care va trăi în sărăcie, idee care este contraproductivă. Piețele au nevoie de consumatori cu putere de cumpărare. UBI se asigură că bogăția generată de AI circulă în economie, nu se blochează în piețele financiare.

Timpul pentru implementarea proactivă a UBI se scurtează

Tendințele actuale arată că locurile de muncă din administrație, servicii pentru clienți și alimentație publică vor continua să dispară. Aceste domenii angajează milioane de persoane care au nevoie de sprijin pentru tranziție, înainte ca șomajul tehnologic să devină o criză sistemică.

Programele-pilot oferă date valoroase, dar amploarea perturbării impune măsuri îndrăznețe. Țările care implementează UBI acum vor avea avantaje competitive în gestionarea tranziției tehnologice, menținerea stabilității sociale și captarea beneficiilor economice ale AI.

Foto: Unsplash.com

UBI, o oportunitate strategică pentru mediul de afaceri

Liderii de afaceri progresiști ar trebui să susțină UBI nu din altruism, ci din rațiuni strategice. Companiile prosperă în societăți stabile, cu forță de muncă educată și piețe de consum largi. UBI le susține pe toate cele trei, oferind o fundație pentru dezvoltarea umană într-o economie transformată de AI.

În plus, UBI reduce presiunea asupra angajatorilor de a oferi beneficii sociale complexe, scăzând costurile muncii și îmbunătățind totodată bunăstarea angajaților. Companiile se pot concentra pe competențele lor de bază, în timp ce statul asigură securitatea de bază prin mecanisme colective mai eficiente.

Ce poate face fiecare dintre noi?

Pregătiți-vă pentru economia viitorului încă de acum. Dezvoltați abilități care completează, nu concurează cu AI: inteligența emoțională, rezolvarea creativă a problemelor, comunicarea interpersonală și gândirea analitică complexă. Diversificați-vă sursele de venit și gândiți-vă cum v-ar putea ajuta un venit garantat să vă dedicați muncii cu sens, dincolo de ocupațiile clasice.

Sprijiniți programele UBI din comunitățile voastre și militați pentru politici care pregătesc societatea pentru tranziția tehnologică. Economia viitorului îi va recompensa pe cei care îmbrățișează schimbarea, nu pe cei care o neagă, scrie Forbes.